Nu sunt 6,34 milioane de utilizatori unici ai internetului de pe telefonul mobil (știm că 1,84 milioane sunt utilizatori persoane fizice cu abonament, 780 de mii sunt utilizatori persoane juridice cu abonament și 3,6 milioane de utilizatori cu cartele preplătite). 5,5 milioane de români care accesează internetul de pe telefonul mobil tot sunt, cifră care mi se pare mult mai exact măsurată decât a numărului de români (unici) cu acces tradițional la internet. La finalul lui 2011, ANCOM a numărat 3,26 milioane de conexiuni la internet fix care stau la baza celor 8-8,5 milioane de români care au acces la internet de la un PC.

Alte două cifre interesante din raportul de azi:
- traficul mediu lunar consumat pe telefonul mobil a rămas la valoarea de 30 MB, la fel ca în semestrul I al lui 2011. Serviciile de date pe mobil încă sunt scumpe, fapt pentru care economia este cuvântul de ordine al zilei și goana după o conexiune WiFi un sport (inter)național
- mai puțin de 2 milioane de conexiuni la internet de pe telefonul mobil sunt active prin tehnologie de mare viteză (3G sau superior) Aici mă aștept la un salt spectaculos anul acesta în contextul în care pe piață vor apare încă un milion de smartphone.

A doua cifră care încă este pusă în discuție este cea de 5 milioane de români care accesează internetul de pe telefonul mobil. Este considerată prea mare, asta deși Orange a anunțat săptămâna trecută aproape 3,2 milioane de clienți internet mobil broadband – vezi Ziarul Financiar. O altă confirmare a acestei cifre a apărut zilele acestea în urma studiului TNS derulat în România, conform căruia 26% din Români folosesc mobile web.

Sper că v-am trezit interesul pentru acest eveniment unic, programul complet îl găsiți aici. Pentru cititorii acestui blog organizez un concurs în care ofer o invitație gratuită la eveniment. Modul de participare este foarte simplu: vă invit să-mi spuneți de ce credeți că marketingul mobil vă poate ajuta în acțiunile de marketing ale companiei unde vă derulați activitatea. O puteți face printr-un comentariu la acest articol, pe Facebook sau pe email pentru cei mai timizi (adresa mea de email o găsiți în pagina “despre”) până pe 8 Mai.

Mobile Marketing Conference este organizat de Evensys (care a avut amabilitatea să pună această invitație la dispoziție) cu ajutorul Nokia, Syscom Digital si Voxline. Ne vedem săptămâna viitoare la eveniment!

Nu am reușit să rămân și la cea de-a treia conferință a zilei de azi, dar cât am stat mi-a plăcut. Sala plină, interes evident din partea celor care doresc să dezvolte aplicații și nu doar a lor. Sorin Manea, reprezentantul Samsung, a reconfirmat estimarea de anul trecut că în 2012 se vor vinde cel puțin un milion de smartphone (mai bine de jumătate fiind modele Samsung). Ca și Dragoș Chivu (Vodafone) a remarcat apetitul în creștere al românilor pentru aplicații, contorizând zeci de mii de descărcări pe săptămână. Ținând cont de ritmul de creștere a vânzărilor de smartphone din ultimii doi ani, estimarea de 7,5 milioane smartphone în România peste 3 ani inclusă în prezentarea mea pare realistă. Mai multe detalii de la eveniment găsiți pe ZF

PS. Dacă încă nu ați cumpărat Tomi Ahonen Almanac 2012 vă invit să o faceți. Sunt 10 Euro foarte bine cheltuiți. Despre ebook găsiți detalii pe blogul lui Tomi

Se pare că în domeniul aplicațiilor pentru telefonul mobil doar imaginația ne limitează în punerea în practică a ideilor, fapt pentru care vă invit să nu ratați evenimentul ZF Mobilio care începe mâine.

Peste 40% din participanții la studiu sunt la curent cu tehnologia codurilor QR, iar 13% din ei au și scanat astfel de coduri. Doar 13% sunt la curent cu tehnologia Augmented Reality (AR) și 4% au și participat la astfel de campanii (popularitate și utilizare de 3 ori mai mică decât în cazul codurilor QR). În ceea ce privește NFC, unul din 20 de europeni este familiarizat cu această tehnologie, iar 1,4% din participanții la studiu au și interacționat cu reclamele bazate pe NFC.

Utilizarea anemică a NFC, ca și necunoașterea acestei tehnologii este firească dat fiind numărul foarte mic de posesori de telefoane care o pot folosi. La aceasta se adaugă lipsa oricăror eforturi de educație a utilizatorilor în această direcție. Până ce plățile cu telefonul mobil bazate pe NFC vor începe să devină cunoscute, iar tehnologia larg răspândită, NFC nu are șanse să aibă impact în mobile marketing.

Diferența de popularitate a codurilor QR față de Augmented Reality este dată atât de numărul incomparabil mai mare de telefoane care suportă tehnologia, de ușurința mai mare în utilizare și în comunicare, la care se adaugă insistența de a introduce coduri QR în reclame de câțiva ani (și la noi am văzut că devin tot mai populare, cât sunt de ușor de citit sau de utile în contextul campaniei este o altă discuție).

Chiar dacă gradul de interacțiune pare mic în cazul codurilor QR, este de remarcat creșterea la 9 luni distanță față de cifra de 5% din studiul Comscore despre care am scris pe refresh.ro.

Primul comentariu ar fi noua strategie a producătorilor de hardware de a genera venituri adiționale din baza de clienți prin servicii de publicitate. Ca să funcționeze, are nevoie de conținut în cadrul căruia să afișeze aceste reclame, prin urmare de o comunitate activă de dezvoltatori de aplicații pentru echipamentele producătorului. La începutul anului Samsung anunța AdHub ca o soluție de reclamă pentru televizoarele inteligente (noua generație care se conectează la internet și pe care se pot instala diferite aplicații).

OpenX, compania cu ajutorul căreia Samsung încearcă să adapteze AdHub și la smartphone, devine tot mai implicată în parteneriate cu jucători mari din telecomunicații. Acum 2 ani începuse un parteneriat cu Orange pentru Orange Ad Market și mai colaborează cu Dentsu, grupul cel mai mare de comunicare japonez care este implicat în publicitatea pe mobil de ani buni (inclusiv prin D2, unde sunt parteneri cu cel mai mare operator NTT DoCoMo).

Al treilea comentariu este că publicitatea pe telefonul mobil devine un domeniu tot mai disputat. După Google/AdMob, Apple/iAd și Microsoft/WindowsPhone intră și Samsung. Care o face la momentul oportun, foarte probabil anul acesta vor deveni liderul pieței smartphone la nivel global, cu peste 100 milioane de telefoane inteligente vândute. Iar aici va trebui să pluseze peste Google în fața dezvoltatorilor, dat fiind că prima opțiune pentru ei este ca după ce și-au trimis aplicația în Google Play să opteze pentru soluția de publicitate a companiei din spatele Android.

Potențialul reclamelor pe telefoanele Samsung este evident mult mai mare decât în cazul televizoarelor datorită contextului. Sunt mai numeroase (audiența contează întotdeauna) și deja au suficient de multe aplicații în cadrul cărora să poată fi afișată reclama. Aplicațiile pentru televizoare sunt încă puține, nu doar cele locale (am văzut voyo, cinemagia, red bull, știrile adevărul) cât și la nivel internațional.

Pasul următor pentru Samsung ar fi migrația de la sistemele de operare Bada și Android la Tizen. E o mișcare inevitabilă, care va cere timp, dar logică. Concurența cu Google devine tot mai evidentă, nu doar în domeniul telefoanelor mobile după achiziția Motorola, ci și în cel al publicității pe mobil. Și cum audiența este aceeași, fiecare jucător din piață va face toate eforturile să-și adjudece o parte cât mai mare din ea. Despre Tizen am scris prima oară pe refresh.ro

Nu în ultimul rând întrevăd o nouă oportunitate de creștere a vânzărilor de telefoane Samsung: preț zero pentru clienți, plătite din reclamele afișate. Spre deosebire de televizoare unde lanțul de distribuție este mai complex și riscul de a devaloriza brandul prin punerea la distribuție gratuită este mai puternic, la telefoanele mobile este de mult timp folosită tactica de a oferi telefonul la un preț foarte mic sau chiar gratuit la pachet cu un abonament de telefonie mobilă. Prin urmare nu m-ar mira ca în viitor să vedem parteneriate ale Samsung cu operatorii de telefonie mobilă în care să ofere modele din gama smartphone low end gratuit la pachet cu minute și cu acordul de a afișa reclame pe ecranul telefonului cât timp este în stand by. Prin acord nu mă refer la acceptul de principiu folosit în mod uzual, mă refer la un accept activ din partea clientului de a i se afișa reclame din anumite categorii de bunuri și servicii, după modelul încercat de Blyk (minute, sms-uri și mms-uri gratuite în schimbul publicității).

Acum, după anunțul Facebook de a cumpăra Instagram pentru un miliard de dolari, lucrurile capătă o altă perspectivă. Banii din aplicațiile pentru mobil se făceau în special în zona de business, și mai puțin cea a clienților care le descarcă (atât modelul premium, cât și cel freemium au generat venituri mai mici decât partea de business). Iată că și exitul devine o opțiune serioasă de a face bani din aplicații pentru mobil în condițiile în care Instagram nu a generat venituri – aplicația a fost distribuită gratuit.

Motivul principal pentru care Facebook a plătit o sumă impresionantă pare a fi teama de competiție pe segmentul de poze folosind telefonul mobil – o analiză pe acest subiect aici. Aceasta în condițiile în care Instagram nu intră în top 10 utilizatori rețele sociale de pe telefonul mobil, conform acestui clasament realizat de Tomi Ahonen. Cu 30 milioane de utilizatori (peste 90% posesori de iPhone) sunt departe de cei 425 milioane de persoane care accesează … Facebook de pe telefonul mobil.

Consecința tranzacției este cea din titlul articolului. VC vor spera tot mai mult că pot da lovitura cu o aplicație pentru telefonul mobil, programatorii vor migra tot mai mult către acest domeniu, iar antreprenorii vor lua tot mai mult în calcul această opțiune (cel care a dezvoltat Instagram nu are pregătire tehnică, ci de marketing). E prematur să discutăm de un app bubble în condițiile în care potențialul de creștere al utilizatorilor de smartphone și de aplicații pentru telefonul mobil este imens.

Potențialul HUD este ilustrat printr-un videoclip realizat de Google în cadrul a ceea ce ei numesc Project Glass și pe care îl puteți urmări mai jos. Gradul de aplicabilitate este foarte mare, de la alerte, la contacte de proximitate, hărți, accesare informație utilă în funcție de context în timp real, tranzacții cu minim de efort. O variantă elementară de ochelari HUD am testat la Mobile World Congress (acum 4-5 ani), care prelua imagini din telefonul mobil și le afișa cu ajutorul ochelarilor la o rezoluție de 1024. E suficient să adăugăm în ecuația HUD sistemul de operare pentru smartphone Android, cel mai popular la ora actuală și controlat de Google, și Project Glass va deveni un produs Google disponibil la scară largă (dacă vor reuși să scadă costurile de producție, ochelarii pe care i-am testat costau cam mult).

Pentru cine vrea să afle mai multe despre HUD și evoluția tehnologiei (internet peste tot, senzori de control în haine) am o recomandare de carte (de fapt două). Nu știu dacă le găsiți în limba română, eu le-am cumpărat în engleză pentru Kindle, vă puteți baza pe Amazon. Cărțile sunt scrise de Daniel Suarez, care a profitat de cunoștințele tehnice și de jocuri pe PC pentru a transforma lumea într-un imens câmp de joc controlat de o inteligență artificială – nu vă spun mai mult, aveți fragmente pe site-ul oficial. Prima carte se numește Daemon (pentru cine nu lucrează în IT aveți definiția conform Wikipedia. Continuarea este Freedom, iar dacă v-a prins Daemon, în mod cert nu veți rata urmarea. Lăsând la o parte ficțiunea, viitorul evoluției tehnologiei este bine ilustrat în cărți. Lectură plăcută!

PS. Primul scriitor la care am citit despre HUD este unul din favoriții mei: Vernor Vinge. Rainbows End este o carte pe care a pus-o la dispoziție gratuit pe internet, dacă nu o mai găsiți, dați un semn

Altfel spus, o abordare practică din partea Google într-un domeniu în care a recunoscut că nu are experiență (plăți folosind telefonul mobil) cu dorința de a face progrese rapid. La fel ca la achiziția AdMob despre care am scris în 2009 care a adus Google în fruntea companiilor din piața de publicitate folosind telefonul mobil. De remarcat că nu adopția Android la scară largă stă la baza succesului pe piața de publicitate pe telefonul mobil, veniturile încasate din sistemul propriu de operare reprezentând doar 20% din totalul încasărilor din reclamele livrate de Google pentru telefoanele mobile. Restul de 80% din bani se fac din reclamele livrate pe sistemele de operare pentru telefoane mobile ale competiției (în special Apple).

Succesul Google în publicitatea pe mobil se datorează în special tehnologiei și rețelei dezvoltate de AdMob, aceeași strategie fiind acum aplicată pentru Google Wallet. Doar că în domeniul plăților folosind telefonul mobil lucrurile sunt mai complexe, rivalii Google sunt marile companii din industria de telecomunicații și cea financiară, rămâne de văzut ce progrese va înregistra Google Wallet în perioada următoare. Spre deosebire de achiziția AdMob pe care am considerat-o un deal foarte bun pentru Google (ceea ce s-a și adeverit, veniturile din publicitate pe mobil în 2011 fiind de peste 2,5 miliarde dolari, față de 1 miliard de dolari în 2010), tranzacția cu TxVia mi se pare un deal foarte bun pentru cei cumpărați (fără să știu date financiare) și nu neapărat unul foarte bun pentru Google.

Din Japonia

O altă poziție de mobile developer era disponibilă pentru Zonga la Cluj, nu știu în ce măsură anunțul lui Sergiu mai este valabil. Ceea ce știu este că de anul acesta vom vedea tot mai multe cereri de mobile developeri susținute atât de creșterea globală a economiei aplicațiilor pentru mobil cât și de creșterea adopției smartphone în România.

Din Londra, via London Calling

Duminică de la 13.30 pe TVR Info în cadrul emisiunii “De la A la Net” se va difuza scurtul interviu în care am mi-am spus părerea despre oportunitatea apariției operatorilor mobili virtuali (MVNO) în România. Despre emisiunea săptămânală mai multe informații aici.

sursa

We are competing to win.

Concluzia că 9 din 10 participanți la sondaj folosesc internetul pe mobil se deduce din răspunsurile la întrebarea cât de des accesezi rețelele de socializare de pe mobil (doar 10% din bărbați nu au accesat rețelele sociale de pe mobil, respectiv 9% din femei). Interesantă concluzie, nu?
Mai jos reprezentarea grafică:

Alternativa actuală, deși am văzut critici la metoda de validare prin apel telefonic, mi se pare mult mai viabilă. În primul rând pentru că folosirea telefonului pentru SMS și voce este deja adoptată la scară largă la noi. În al doilea rând pentru că validarea călătoriei prin apel telefonic se face imediat și până acum nu s-au întâmpinat probleme (conform celor care au implementat această soluție). În al treilea rând pentru că această formulă este deja folosită în străinatate de patru ani de zile, deci nu este o soluție experimentală. Nu în ultimul rând, faptul că Orange și Vodafone au acceptat soluția de taxare diferită folosind același număr de telefon (în funcție de mesajul trimis se taxează contravaloarea unei călătorii, două călătorii sau zece călătorii) va ajuta adopția noi soluții. Un singur număr de telefon e mai ușor de reținut decât trei numere diferite.

Primul oraș unde s-a introdus metoda plății călătoriei cu transportul comun prin SMS a fost Helsinki acum 12 ani. În 2004 deja 55% din bilelete de tramvai erau cumpărate prin SMS, ceea ce arată popularitatea acestei soluții. Finlanda nu a rămas un fenomen izolat, alte țări nordice s-au alăturat dar și din Asia (Filipine, Coreea de Sud). Sper ca și România să intre pe această hartă a succesului, iar proiectul de plată a accesului la metrou să se extindă la toate stațiile (în prezent doar în 7 stații este operațional).

Partea a doua a conferinței s-a axat pe social media, mi-au plăcut în special prezentările lui Galvea Kelly și Justin Kadima. Social media care a apărut și în prima parte, ocazie cu care am aflat că Barilla are 1,5 milioane de fani din cei 20 milioane de italieni care sunt pe Facebook.

Nu a lipsit cercetarea Gemius despre cele mai populare branduri pe internet în România Vă recomand în special pagina 6, unde veți vedea că pentru români contează tot mai puțin imaginea online a brandului – de ce oare ?

M-a surprins interesul ceva mai scăzut pentru seminarul despre studiile de caz Kinder Surprize (Alex Vișa), Gillette (Mugur Pătrașcu) și Fabrica de contrafacere (Cristian Pantazi). Studiile de caz nu doar că pot fi un punct de inspirație în dezvoltarea de noi campanii prin explicarea abordării strategice sau îți arată că mediul digital funcționează – asta e deja știut. Sunt excelente pentru benchmarking. Compari rezultatele unor campanii pentru produse care împart aceeași audiență sau o audiență asemănătoare, ai rezultatele unor tactici de marketing digital și al platformelor folosite (video online rules). Rezultate la care te poți raporta ulterior și-ți dai seama mai ușor de impactul real al campaniei.

Mi-a plăcut în mod deosebit suflul insuflat de prezentarea lui Mihaly Varga în care a demonstrat cum experiența offline se completează perfect cu cea digitală (în special mobilă). Și eu cred că mediile de comunicare se vor întrepătrunde tot mai mult, iar tehnologia este deja mai evoluată decât am crede. Un exemplu de tehnologie care “te prinde” este în videoclipul de mai jos pentru o campanie de panotaj din Japonia unde personajul din reclamă te privește și își schimbă poziția după cum te afli față de el.

Poze și detalii despre prezentări pe blogul lui Emil

Sunt peste 900 milioane de smartphone active la nivel global – eu am estimat un miliard în ultima prezentare. 100 de milioane diferență în estimare se aplică și la numărul de iPhone și telefoane cu Android active, sunt sunt sub 400 de milioane. Ca penetrare smartphone la nivelul întregii populații avem aproape 13%, respectiv 5,6% penetrarea iOs și Android. Putem spune că 2011 a fost un an de cotitură, când cele două sisteme de operare au avut o creștere peste 100%, trecând de la 2% la peste 5%.

E o veste bună în special pentru mobile marketing. Avem o jumătate de miliard iPhone, BlackBerry și multe modele de telefoane cu Android, ceea ce din punct de vedere a experienței în navigarea pe internet înseamnă un pas înainte. Supremația Symbian se menține, dar cota de piață a scăzut de la 49% la 35% (din smartphone active). Practic cu dezvoltarea unei aplicații pentru iOs și Android (pentru care BlackBerry oferă suport) acum putem atinge un număr de persoane semnificativ.

În același timp rămâne un decalaj mare între feature phones (telefoane cu browser) și smartphone, care sunt mai puține decât primele. O informație importantă de luat în calcul în special la campaniile mobile web.

În România, deși nu avem cifre oficiale despre vânzări (am avut studiul Gfk, ponderea vânzărilor smartphone în total vânzări telefoane de la operatori, 500000 de telefoane cu Android vândute) punând toate informațiile cap la cap ajungem la circa 2,5 milioane smartphone active în piață. Ceea ce înseamnă o penetrare de 13%, la fel ca cea la nivel global. Telefoanele cu Android, iPhone și BlackBerry sunt circa un milion, au o pondere ceva mai scăzută, dar păstrăm tradiția cu un număr semnificativ de feature phone folosite la accesarea internetului de pe telefonul mobil – cam tot atât de multe ca și smartphone.

Pentru amatorii de statistici la nivel global în 2011 s-au vândut 486 milioane de smartphone, pe primul loc fiind Apple cu 93,1 milioane (creștere de aproape 100% față de 2010), pe doi Samsung cu 90,9 milioane, creștere explozivă de la 24 milioane anul trecut, pe 3 Nokia cu 77,3 milioane (în scădere de la 100 milioane în 2010). BlackBerry e pe 4 cu 52,5 milioane, creștere mică, HTC pe 5 cu 44,6 milioane (creștere cu 20 milioane), Sony, LG și Huawei au peste 20 milioane, pe 9 este Motorola cu 18,6 milioane și pe 10 ZTE cu 12 milioane. Ca sisteme de operare Android a crescut de la 18% la 43% din piață, iOS de la 16% la 19%, Symbian s-a prăbușit de la 39% la 17%, BlackBerry a scăzut de la 16% la 11%, iar Windows Mobile și Windows Phone au cumulat 2%, cât are și bada.

Primul, cine vrea să înțeleagă toate problemele care decurg din ACTA și că acest acord nu mai poate fi negociat, ar trebui să citească opinia lui Bogdan Manolea pe blogul specializat. Bogdan a făcut parte din cei care au încercat să protejeze drepturile utilizatorilor la introducerea unor modificări legislative importante în acest domeniu.

Al doilea aspect, și mai important, este că tot conceptul ACTA este o măsură disperată a industriei cinematografice și muzicale de a bloca internetul ca mediu de comunicare. Experiența avută cu reprezentanții industriei muzicale în perioada 2004-2008 mi-a arătat că poziția acestora este inflexibilă și încearcă să folosească orice tertip legal de a proteja folosirea operelor muzicale chiar și de către autorii de drept (nu e o glumă, e o realitate). Ultima rundă de negociere începută cu greii domeniului (reprezentanții caselor de discuri) pentru folosirea drepturilor conexe în 2008 încă nu s-a finalizat (ghiciți de ce oare).

Problema ACTA nu este neapărat teoria cu monitorizarea (ea există deja, pe vremea când aveam activitate de ISP am primit notificări de la reprezentanții industriei cinematografice pentru adrese IP folosite de clienți care foloseau conținut protejat de drepturi de autor), ci faptul că poate da liber la modificarea legislației cu aplicarea unor abuzuri. Că aceste modificări legislative nu vor fi puse în practică, după cum vehiculează unele persoane (la fel a fost și la schimbarea metodologiei de utilizare a muzicii pe internet), nu e un argument să acceptăm ACTA. La fel cum scopul ACTA de a proteja titularii de drepturi nu este un argument. Ei sunt deja protejați (unii dintre ei chiar împotriva voinței lor), iar modul în care se dorește acest lucru este anacronic.

Iar tuturor specialiștilor care ne explică de ce ACTA e o bună idee (presupun că e și o mișcare strategică de diferențiere să te duci împotriva curentului de opinie general) le recomand următorul infografic despre MPAA (industria cinematografică), din care citez:

“Innovation in technology came rapidly and the industry’s response to everything has been to try and shut down distribution through legislation” – 110 milioane de dolari cheltuiți anual cu acest scop !

“I say to you that the VCR is to the American film producer and the American public as the Boston strangler is to the woman home alone” declarația șefului MPAA, Jack Valenti. În condițiile în care industria de film e în creștere în ultimul deceniu și 46% din venituri provin din home video. Creșterea este de 35%, iar două treimi din veniturile înregistrate provin din acele surse pe care studiourile au încercat să le elimine sub pretextul că le vor aduce falimentul.

sursa

PS. Nu susțin distribuirea gratuită a conținutului protejat prin drepturi de autor decât în cazul în care autorul dorește acest lucru (cu ce prevederi avem acum este teoretic imposibil pe teritoriul României folosind internetul fără plata unor taxe). Cu banii cheltuiți pe muzică și DVD-uri în ultimul deceniu aș fi putut să-mi iau o mașină second hand.

De altfel primul grup care a lansat o agenție de mobile marketing autohtonă a fost Saatchi & Saatchi cu Epidemic în 2010, iar un alt mare grup de publicitate a cochetat serios cu această idee mai devreme.

Așa cum spuneam, apariția Mobile Works semnalează progresul pieței de mobile marketing locale. Nu doar prin prisma creșterii competiției, cum se bucura Antonio. Pe o piață relativ mică de 7 milioane de Euro în 2011 erau aproape 20 de companii care au implementat campanii de mobile marketing direct, fără să le mai adaug pe cele care au gestionat campanii de mobile marketing prin terți (și nu mă refer la grupurile de publicitate). După cum vedeți, competiția este deja acerbă.

Progresul este dat de faptul că marile grupuri de publicitate încep să considere marketingul mobil suficient de matur pentru a-și lansa propriile agenții pe o piață extrem de concurențială. Iar implicarea acestor grupuri va duce în primul rând la o intensificare a eforturilor de educare a clienților în domeniul mobile marketing (fac o scurtă paranteză și amintesc că în afara seminariilor de marketing mobil pe care le-am susținut în ultimii șase ani am văzut foarte puține inițiative în această direcție).

Prin urmare salut inițiativa Lowe, pe care o consider excelentă, atât pentru piață, cât și pentru grup care derula de ceva vreme campanii de marketing mobil folosind resurse din partea de online – astfel partea de online se va putea concentra mai bine pe zona de internet pe care o stăpânește foarte bine. Nu-mi rămâne decât să aștept cine va face următorul pas. Am un presentiment că va fi grupul despre care vorbeam mai devreme și care a tatonat piața anii trecuți (care de altfel este și foarte activ în mobile marketing). În afară de acesta, ar mai fi doi candidați, deci cel puțin o nouă agenție aparținând de un grup de publicitate ar trebui să apară anul acesta. Îmi pare rău că nu pot da nume, dar acesta este unul din dezavantajele consultantului independent. Are acces la mai multă informație pe care nu o poate face publică

În 2011 s-au vândut 1,774 miliarde de telefoane mobile, din care 472 milioane de smartphone. Nokia și Samsung au păstrat primele 2 poziții la vânzări, Apple a depășit LG trecând pe locul 3, iar în top 5 intră în premieră ZTE.

1.Venirea în România a fost o treabă foarte bună, aș fi fost dezamăgit să mă deplasez în altă țară doar pentru a urmări un spectacol de-al lor. Recomand totuși spectacolul pentru că este o experiență interesantă.

2.Am stat pe primul rând la tribună, la 3 metri în spatele locurilor VIP, aceeași vizibilitate. Nu merita diferența de bani pentru locuri mai bune; la cele premium era curent (Romexpo rămâne o locație improvizată).

3.Pliantele sponsorului Infiniti s-au distribuit targetat pentru locurile VIP și Premium. O segmentare aproximativă după părerea mea pentru că locurile de lângă sunt în primul rând căutate de fani, care nu au obligatoriu și resursele financiare pentru un Infiniti. Probabil costa prea mult să tipărească pentru toată lumea și au ales această soluție de împărțire. Din acest punct de vedere locația a fost bine aleasă, show room-ul fiind la doi pași