Cum și în România urmează campaniile electorale sunt curios să văd ce partide / candidați vor face apel la o soluție de strângere de fonduri folosind telefonul mobil. Nu doar că penetrarea telefoniei mobile este mai mare ca în România decât în SUA, dar și faptul că poți dona sume mici prin telefonul mobil sunt argumente forte în succesul unei astfel de implementări. Îmi amintesc de campaniile de strângere de fonduri pentru victimele inundațiilor organizate împreună cu TVR de acum 7-8 ani când am avut sute de mii de donații prin SMS, deci se pot aduna sume importante de bani.

Update Cristi îmi atrage atenția despre campania lui Crin Antonescu de strângere fonduri prin sms din 2009. Aici se pare că am luat-o înaintea americanilor

de aici O analiză excelentă a lui Tomi Ahonen. Și totuși eu cred că mai sunt speranțe pentru Nokia…

De ce nu ar trebui să scrie toată lumea despre publicitatea pe mobil?Vezi Mashable! Recunosc că am fost puțin subiectiv, dar chiar m-a deranjat articolul în cauză – faptul că e articol plătit nu e o scuză pentru că argumentele autorului nu stau în picioare.

You want to see my QR? Videoclipul mai jos:

sursa

Sweet Tweet from Uniform on Vimeo.

sursa

Jon Radoff are un articol prin care arată de ce aceste două legi vor avea efecte negative asupra afacerilor. “But public policy needs to be thought of holistically: the overall costs and benefits to everyone in society need to be considered. Reasonable, noncommercial use of copyrighted content needs to be protected. When it comes to commercial use (such as on a social network), the law shouldn’t be so onerous that it impairs innovation.” Din păcate, din experiența personală avută cu reprezentanții industriei de muzică, ultima frază descrie cu mare exactitate ceea ce aceștia au urmărit constant: status quo care să blocheze orice inovație.

Alt citat : “If organizations like the MPAA had its way, we probably wouldn’t have an Internet today. Fortunately, the Internet happened out of their view for too long–and then exploded too quickly–for them to do anything about it.”

Jon subliniază impactul devastator pe care noile legi le pot avea în special asupra noilor afaceri sau chiar al blogurilor. “However, it isn’t just large companies like Google that are harmed. If the cost to Google is an inconvenience–the cost to startups is completely devastating. An entire startup website could be shutdown by the law simply because one copyright-holder decides to pursue the remedies allowed under PIPA. Bloggers and activists could be shut-up by powerful corporations, or by organizations such as the Church of Scientology which hasn’t been shy about silencing poorly-funded activists with legal challenges.”

Și în România au fost astfel de inițiative de modificare a mediului de afaceri, despre care am scris la timpul respectiv. Din fericire, până în acest moment, lucrurile nu au ajuns în situațiile extreme care ar fi fost posibile datorită noilor modificări. Un subiect care trebuie urmărit cu mare interes.

PS. Sunt adeptul principiului conform căruia drepturile de autor, indiferent de domeniu, trebuiesc protejate. În același timp însă nu sunt de acord cu abuzurile și mai ales cu folosirea autorilor drept paravan pentru a genera venituri de către alte organizații fără beneficii reale pentru autori.

A doua ofertă este de 2 euro pe lună, precum oferta curentă Digi Mobil 2. Include 60 de minute cu taxarea la secunda si 60 de SMS-uri, după depășirea pragurilor costul pe minut este de 0,05 Euro, iar costul pe SMS de 0,01 Euro. Digi Mobil oferă apeluri și SMS nelimitate în rețeaua proprie în timp ce costul pe minut în alte retele este mai mare, iar costul SMS este mult mai mare. Tot precum Digi Mobil, oferta Free 2 Euro este gratuită pentru abonații serviciului triple play Freebox.

Mai mult, ofertele Free nu impun nici o perioadă minimă de abonament, aceasta fiind o mare lovitură dată operatorilor de telefonie mobilă din Franța. La noi nici nu are sens să comparăm cu ofertele din zona cartelelor preplătite (singura opțiune de a renunța oricând la serviciu).

Serviciul Freebox, care oferă televiziune, internet și telefonie fixa, are deja 5 milioane de utilizatori în Franta cu o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de Euro în ultimul an. Cu serviciile de telefonie mobilă operatorul își propune să atingă 20 milioane de utilizatori, ceea ce nu este exclus dat fiind ofertele imbatabile.

Revenind la intrebarea din titlu, succesul Free Mobile se bazează în primul rând pe condițiile economice mai bune. Prin condiții economice mai bune iau în considerare atât puterea de cumpărare mai mare a francezilor față de români (veniturile medii pe utilizator în România s-au erodat constant în ultimii ani datorită situației economice), dar mai ales tarifele de interconectare mult mai mici. Dacă la momentul obținerii licentei de telefonie mobilă de către Free (anul 2009) în Franța tarifele de interconectare cu ceilalți operatori mobili erau între 4,5 și 6 Eurocenți, la momentul lansării Free Mobile acestea sunt de 1,5 Eurocenți și vor scădea la 1 Eurocent de la 1 iulie anul curent, respectiv la 0,8 eurocenți în 2013. Introducerea noilor tarife a fost fără îndoială principalul motiv pentru care Free Mobile a amânat lansarea comercială timp de 2 ani de zile.

În România, tarifele de interconectare au scazut la 4,05 Eurocenți de la 1 ianuarie și vor scădea la 3,07 Eurocenți în Septembrie. Diferența este evidentă, la 5 cenți pe minut Free are o marjă de peste 3 ori mai mare decât Digi.

La aceste condiții economice mai bune se adaugă marketingul profesionist al celor de la Free care nu se compară cu cel balcanic facut de Digi. Și nu mă refer atât la creație (unde diferența dintre spoturi e primul lucru care sare în ochi), cât la strategia de comunicare și PR care sunt sustinute de un produs foarte bun (nu stai să te rogi câteva zile la rând cu tichet deschis să ți se rezolve o problemă banală).

A doua opțiune este mobile web, preferată de mai mult de un sfert din francezi, peste o cincime din americani și germani și 15% dintre britanici. Pe locul 3 se află aplicațiile pentru mobil, preferate de circa o zecime din cei care au participat la studiu. Interesant mi se pare procentul relativ mare al celor care preferă ofertele prin mesageria vocală, care este a patra opțiune : 16% din francezi, 9% din germani, 8% din americani și 4% din britanici.

Ordinea preferințelor este firească dacă luăm în calcul adopția fiecărui canal mobil (sunt mai mulți utilizatori de internet pe mobil decât de aplicații, mesageria vocală este tot mai puțin utilizată).

Interesant este procentul mare de americani și britanici (50%, respectiv 49%) care nu doresc să primească reclame pe mobil în contrast cu procentul mic (18%) al francezilor sau al germanilor (26%).

Rezultatele studiului în formă grafică mai jos:

Alte detalii și studiul complet aici

Vodafone, numărul 1 anul trecut, a pierdut 2 poziții întrucât a înregistrat venituri mai mici cu un miliard USD, de 66 miliarde. Pe primul loc ajunge China Mobile cu 77 miliarde, urmată de Verizon Wireless cu 72 miliarde. Telefonica își păstrează locul 5 în top și cifra de afaceri de 55 miliarde, pe 4 urcă AT&T cu 58 miliarde. T-Mobile rămâne pe locul 6, cu 49 miliarde (cu unul mai puțin ca anul trecut), iar Orange urcă pe 7 cu 48 miliarde (cu un miliard mai mult ca în 2010).

Top 10 se încheie cu cei mai mari producători de telefoane mobile. Nokia cade de pe 2 pe 8 în urma reducerii cifrei de afaceri de la 66 miliarde la 45 miliarde, Apple sare 12 locuri pe 9 cu o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri: de la 13 miliarde la 42 miliarde USD. Pe 10 rămâne Samsung cu o ușoară creștere de 2 miliarde, înregistrând venituri de 40 miliarde USD.

Google prinde top 25 pentru prima oară, intrând direct pe locul 21 cu 17 miliarde USD, în urma achiziției diviziei Motorola de telefoane mobile. Rivalul Microsoft, cu toate veniturile din Windows Mobile și patente încasate de la concurenți nu ajunge în acest top. Vă recomand să citiți tot articolul lui Tomi Ahonen pentru alte informații (nu doar topul complet).

Tot la capitolul aplicații, în săptămâna de Crăciun s-a înregistrat un număr record de descărcări: 1,2 miliarde.

Utilizatorii din Coreea de Sud ai aplicației de mesagerie și socializare Kakao Talk o folosesc intens și trimit mai mult de un miliard de mesaje zilnic.

Top 10 influențatori în lumea mobilă este condus de Tomi Ahonen, unul din cei mai buni profesioniști pe care i-am cunoscut. Topul complet și articolul pe Forbes

Au trecut 2 ani și m-am gândit că o trecere în revistă ar fi interesantă. Am selectat o parte din tendințe, la unele se văd deja progrese:

- plățile cu telefonul mobil vor fi larg răspândite: s-a lansat Google Wallet, operatorii mobili și procesatorii de carduri fac eforturi susținute în această direcție

- viața politică, în special alegerile politice, vor fi influențate puternic de mediul mobil. 2012 este an electoral (nu doar la noi), vom vedea ce se întâmplă

- tabletele vor deveni principalul mijloc de a consuma informația cândva tipărită. Este clar una din principalele utilizări ale acestui dispozitiv, totuși 99% din populația globului nu are tablete așa încât rămâne de urmărit gradul de penetrare

- revoluția comunicațiilor va accelera dispariția afacerilor care nu anticipează evoluția (în special a tehnologiei) Avem dispariția Palm, colapsul Kodak și apariția de noi modele de afaceri (Groupon, Zynga)

- M-health și senzori. Smartphone-urile încep să fie folosite tot mai mult în medicină, am prezentat câteva exemple pe acest blog

- Internet of things și smart grid : Tot mai multe echipamente și dispozitive sunt conectate și interconectate, iar despre smart grid am scris recent

- “Service and content are purchased once and accessible across all devices” cel mai bun exemplu vine de la Amazon, conținutul pentru Kindle putând fi accesat de pe calculator sau de pe telefonul mobil. A fost extrem de util în vacanța de vară când mi s-a stricat Kindle-ul și nu aveam nici o carte în format clasic cu mine.

- Ubicuitatea accesului la date mobile: fără acest lucru nu putem avea nici smart grid la scară largă și nici internet of things. Operatorii de telefonie mobilă fac mari eforturi în a-și extinde serviciile de date mobile, fiind pentru ei viitoarea principală sursă de venituri

- “celular voice dies & messaging becomes the top application” SMS-urile au trecut înaintea apelurilor deja, dar mai e mult până ce vocea va dispare

- telefonul va deveni asistentul personal virtual. Avem Siri pentru iPhone, așteptăm reacția celorlalți jucători

- căutarea se va baza pe imagini iar augmented reality va fi peste tot. Deja tehnologia OCR poate fi implementată ușor pe smartphone, iar în ceea ce privește AR apar tot mai multe idei de utilizare, mai rămâne de rezolvat adopția

- protejarea identității și păstrarea anonimatului vor crea conflicte uriașe în societate Am avut recent scandalul cu soft (urile) de monitorizare anonimă instalate pe telefoanele mobile, la noi se tot încearcă promovarea unei legi de a se impune cumpărarea cartelelor preplătie doar cu buletinul

- “patent, privacy and property wars” în ultimii 2 ani s-au înmulțit exagerat atacurile în instanță pe baza patentelor folosite în domeniul telefoniei mobile. Se pare că este doar începutul unor lungi războaie

- oamenii în continuare nu vor plăti pentru conținutul digital și oamenii vor plăti din nou pentru conținut Două tendințe opuse, dar care nu se exclud total. Modalitatea de plată se modifică, la fel cum tipul de conținut pentru care oamenii sunt dispuși să plătească evoluează

- monedele neoficiale vor deveni tot mai puternice. Legat de tendința anterioară, în aplicațiile pentru mobil deja se câștigă mai mulți bani folosind moneda virtuală decât din vânzarea directă (sau din publicitate)

1. SMS va rămâne metoda preferată a marketerilor de comunicare cu audiența. Corect, grosul campaniilor și bugetelor s-a dus pe campaniile cu SMS-uri. În unele cazuri aș spune că s-a exagerat – de exemplu mai multe persoane, fără să se cunoască între ele, mi-au menționat că s-au săturat de câte mesaje au primit de la Metro.

2. Promoțiile cu înscriere prin sms vor continua trendul ascendent din ultimii ani. Corect, am remarcat cel puțin zece noi nume care au folosit această tactică de mobile marketing în anul care se încheie. Rămâne să vedem în raportul Voxline unde s-a ajuns în plaja de 130-150 de campanii estimată.

3. Aplicațiile mobile vor fi pe locul doi in preferințele marketerilor. Corect, după campanii prin SMS a fost cea mai frecventă solicitare venită din partea marketerilor. Nu a fost și foarte des pusă în practică, datorită contextului (numărul posesorilor de iPhone și Android fiind mult mai mic la noi ca în alte țări). Din fericire au fost suficient de multe branduri care au făcut apel la aplicațiile mobile, cele mai multe fiind în domeniul bancar (unde gradul de utilitate se justifică). Din nefericire am văzut aplicații pentru iPhone în cazul unor branduri al căror public nu își permite și nu folosește un smartphone (ca să nu spun un iPhone). Nu dau nume pentru a nu descuraja această tactică de mobile marketing, oricum brandurile se știu ele singure

4. Campaniile de mobile web vor reprezenta o surpriza placuta prin rezultatele pe care le vor aduce in 2011. Mobile web va ramane un mediu subestimat de marketeri, precum mediul online acum zece ani, iar marii castigatori vor fi tocmai cei care vor folosi campaniile de mobile web tinand cont de audienta foarte mare (circa o treime din populatie) si de putinele reclame romanesti afisate printre sutele de milioane de reclame internationale livrate lunar. A fost probabil tendința cea mai bine formulată, așa încât nu am ce comenta în plus. A se vedea studiul de caz Nokia pe refresh.ro.

5. Campaniile pe Internet vor incepe sa integreze tot mai mult elemente de marketing mobil, prin introducerea validarilor prin sms, mult mai eficiente decat sistemele traditionale (IP/cookie) in cazul in care unul din obiective il reprezinta limitarea inscrierilor/voturilor, a comunicarilor importante prin sms (validare castigatori) sau prin extinderea campaniilor prin aplicatii mobile sau mobile web. Corect în special cu extinderea campaniilor prin aplicații mobile, cel mai bun exemplu și studiu de caz îl reprezintă Redescoperă România. Validările prin sms au rămas sporadice datorită lipsei de percepție beneficii vs costuri.

6. Codurile bidimensionale (coduri QR) vor începe să fie folosite de branduri pentru a extinde comunicarea din offline în mediul mobil. Corect, cel mai bun exemplu este Ziarul Financiar, cu mai multe reclame în varianta de tipar care conțineau coduri QR. Antena 1 a promovat frumos folosirea codurilor QR (un studiu de caz interesant prezentat la Zilele Biz), iar branduri diferite au confirmat o rată de răspuns de 1% în România.

7. Cupoanele mobile, evitate pana acum din comoditate, vor incepe sa prinda si in Romania. Intrarea Groupon pe piata romaneasca va obliga pe o parte din cei peste 30 de concurenti sa incerce sa se diferentieze prin introducerea cupoanelor mobile alaturi de cele pe email. Evident, metoda de comunicare va fi tot prin sms. Greșit, raționamentul logic de mai sus nu a funcționat pe această piață extrem de competitivă. În afară de câteva inițiative timide, nu am văzut folosirea cupoanelor mobile la modul serios și la potențialul pe care îl au.

8. Bugetele alocate pentru marketing mobil vor creste si in 2011 cu cel putin 20%, o buna parte din acesti bani fiind alocati campaniilor de testare si experimentare. Brandurile care folosesc acest mediu de cativa ani si au descoperit beneficiile unice pe care le ofera vor integra tot mai mult marketingul mobil in campaniile de comunicare. Corect. Deși valoarea pieței de mobile marketing în România este orientativă (nu sunt cifre oficiale), estimarea mea este că de la minim 5 milioane Euro în 2010 a sărit spre 7 milioane Euro în 2011. Maia Novolan (vezi Dan Dragomir) a estimat între 7 și 7,5 milioane Euro.

9. Marketingul bazat pe localizare in timp real va ramane la nivel de experiment. Corect, cu toate eforturile făcute de Vodafone în lansarea unui serviciu dedicat pe acest segment. Va fi un proces de durată și care s-ar putea să evolueze într-o direcție diferită de cea la care s-au gândit inițial marketerii.

10. Marketingul mobil bazat pe proximitate (bluetooth) va incerca sa umple golul lasat de lipsa campaniilor bazate pe localizare in timp real. Greșit, se pare că și la noi se confirmă o tendință care devine tot mai clară la nivel global: marketingul bazat pe proximitate va migra de la bluetooth la aplicații datorită mai multor factori (adopție, bariere tehnologice). Prin urmare campaniile prin bluetooth vor rămâne pe o nișă tot mai mică.

În concluzie 2011 a fost un an normal pentru mobile marketing în România: a continuat creșterea (atât valoric, cât și ca număr de campanii), a dominat SMS-ul (normal dat fiind că adopția a crescut cu 30% în România), iar aplicațiile mobile și codurile QR încep să fac parte din peisajul uzual. Marea dezamăgire (anticipată) rămâne ignorarea mobile web. Marea surpriză, în sens pozitiv, o reprezintă creșterea spectaculoasă a posesorilor de telefoane cu Android, de la 50000 la 500000 într-un an de zile. (și) De aici voi porni cu tendințele pentru 2012.

Experience Mobile Mobile from James Théophane Jnr on Vimeo.

Ce sunt contoarele inteligente? Sunt acele echipamente de măsurare a consumului (în principal electric, dar și pentru apă și gaze) care transmit informații la intervale de timp regulate (o pot face și în timp de real acolo unde se justifică ținând cont de cantitatea de date care trebuie prelucrată) și care pot controla alimentarea la distanță. Mai multe detalii găsiți pe Wikipedia.

Ce legătură are această știre cu un blog dedicat telefoniei mobile și mobile marketingului (pe lângă rare însemnări personale)? Una din principalele metode de comunicare cu aceste contoare inteligente o reprezintă folosirea soluțiilor M2M bazate pe internetul mobil. Concret în România dacă în București și alte orașe se pot folosi conexiunile prin cablu/fibră care acoperă acceptabil teritoriul, în restul țării singura variantă rămân echipamentele de date mobile. Până acum am văzut doar la Vodafone că se pune cât de cât accentul pe M2M, sunt curios să văd reacțiile celorlalți operatori în acest domeniu. Dacă studiul este corect, în anii următori numărul conexiunilor la internet mobil făcut prin alte echipamente decât telefoanele mobile ar trebui să crească mult peste numărul conexiunilor la internet fix. Să vedem

RIM (producătorul BlackBerry) a fost în discuții de a vinde către Amazon (care s-a retras repede) și apoi către Microsoft și Nokia (care și-au unit forțele pentru această posibilă achiziție). RIM a avut un an greu, concurența cu iPhone și telefoanele Android i-au anulat avantajele strategice pe care le avea pe piața de smartphone, singurul argument pe care îl mai are fiind tastura fizică care este preferată de cei care nu vor telefoane touch. Pe acest segment a profitat de reculul Nokia produs de la începutul anului și doar datorită conjuncturii a reușit să se mențină în topul smartphone. Detalii tot în Wall Street Journal, interesantă este alianța Microsoft Nokia care devine tot mai strânsă, după cum anticipam.

Platforma iAd de publicitate pe mobil dezvoltată de Apple are probleme de adopție. Acum un an și jumătate îmi exprimam speranțele că Apple va încerca să facă publicitate pe mobil așa cum trebuie. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în consecință anul acesta rămâne la distanță față de Google și este în spatele Millenial Media (care se pregătește de un IPO dacă tot nu mai au către cine să vândă). Măsurile adoptate de Apple sunt mai mult simbolice, de reducere a volumelor minime de la 500000 USD la 400000 USD (au început de la un milion), iar dincolo de problemele cu publicitarii care sunt deranjați de controlul strict al procesului de creație au probleme și cu spațiile de expunere (dezvoltatorii de aplicații sunt nemulțumiți de gradul de încărcare cu reclame din partea Apple, în timp ce Google domină vânzarea de reclame în aplicațiile din App Store).

Se pare că am ales un bun moment pentru lansarea SMSFotbal

Rămânând în regiune, compania Willcom a lansat un nou model de căști pentru telefonul mobil sub formă de pernă. Imaginile mai jos

sursa

Salut inițiativa Orange de a oferi pentru prima oară cifre publice legate de volum, valoarea medie a tranzacțiilor și, nu în ultimul rând, cote de piață ale principalelor companii din acest domeniu. Până acum era greu de estimat această piață, întrucât companiile active generează venituri din mai multe tipuri de servicii, fără a cunoaște ponderea fiecărui serviciu în cifra de afaceri. Mai mult, în funcție de interesele de PR am văzut tot felul de declarații ale celor implicați prin care își atribuiau fie cote de piață, fie volume mult mai mari ca în realitate. În acest moment avem o confirmare neutră că piața este viu disputată, unde numărul unu are 28%, iar în spate vin alte 3 companii fiecare cu câte 14% și două companii cu câte 11% cotă de piață. Prin urmare e greu de spus că ar fi cineva care domină categoric această piață.

Faptul că 92% dintr-o piață mică se împarte la 6 companii înseamnă că vom asista în continuare la o luptă acerbă pentru clienți cum se întâmplă de câțiva ani. În același timp ofertele nesustenabile vor începe să dispară (una din ele a dispărut deja) întrucât sunt prea puțini bani pentru a merge în pierdere pe o durată lungă.

Despre cum ar putea crește spectaculos această piață vă las să citiți în Ziarul Financiar.

Am ajuns la un total de 5,98 milioane de conexiuni la internet active, împărțite aproape în mod egal între abonamente (3,06 milioane) și cartele preplătite (2,92 milioane). Din acestea 3,54 milioane de conexiuni sunt în bandă largă, în continuare peste coenxiunile în bardă largă prin internet fix (3,13 milioane). Numărul celor care folosesc conexiunile la internet mobil prin intermediul cardurilor/modemurilor este de 0,97 milioane, ceea ce ne lasă 5,01 milioane de utilizatori de internet mobil care folosesc telefoanele pentru accesarea informațiilor.

Avem și date de trafic folosind internetul mobil: media pe primele șase luni ale lui 2011 este de 30 MB lunar de pe telefonul mobil (100 MB în cazul celor care au abonamente) și 1,1 GB lunar folosind cardurile/modemurile. În concluzie avem utilizatori, WiFi să trăiască

Sincer nu sunt convins că băncile au înțeles care este diferența dintre mobile banking (un domeniu unde Raiffeisen și Banca Transilvania au anunțat utilizatori de ordinul miilor), indiferent că se face printr-o aplicație nativă sau una mobile web, și portofelul mobil. Operațiuni de mobile banking poți derula în orice rețea de telefonie mobilă câtă vreme ai semnal și serviciu de date activat, la fel ca și operațiunile de internet banking care nu depind de furnizorul de internet. Portofelul mobil implică o aplicație nativă cu drepturi de acces la anumite informații stocate în telefon și cu o conexiune de date activă combinat cu un sistem de acceptare a plăților cât mai simplu din partea comercianților.

Încercarea de a elimina operatorii de telefonie pe principiul că aceștia ar trebui să fie simpli transportatori de informație ca în cazul unui ISP nu va fi ușoară din mai multe considerente:

1. Piața de telefonie mobilă, deși o piață concurențială, este de fapt dominată de câțiva jucători datorită investițiilor în infrastructură de altă dimensiune decât în cazul unui Internet Service Provider. Prin urmare, suntem departe de a asista la transformarea serviciilor de date mobile într-un serviciu simplu de utilități, iar operatorii vor folosi orice resursă disponibilă pentru a evita acest lucru

2. Telefoanele mobile. Spre deosebire de un ISP căruia îi este indiferent ce se întâmplă cu echipamentul folosit de utilizator în accesarea rețelei sale, telefonul mobil este critic pentru operatorii de telefonie. Să nu uităm că principalul scop al acestuia este să primească și să dea apeluri, apoi poate fi folosit și la alte activități, prin urmare operatorii nu vor evita să blocheze accesul la orice fel de aplicație prin care funcțiile telefonului mobil ar putea fi afectate. Veți spune că în prezent orice posesor de iPhone sau Android își poate instala orice fel de aplicație pe telefon, nu e chiar așa. Aplicațiile trebuiesc aprobate pentru a fi disponibile în mod oficial, iar dacă operatorii constată probleme generate de anumite aplicații au dreptul să ceară magazinelor de aplicații să le retragă de la utilizare. Ce fel de probleme ar putea provoca o aplicație de portofoel virtual? În afară de securitate, trafic de date necontrolat (veți spune că operatorii se bucură, dar până la un punct – când clienții constată că factura e prea mare și vor să schimbe operatorul, chiar dacă nu e vina lui).

3. Nimic nu împiedică un operator de telefonie mobilă să ia în considerare extinderea domeniului de activitate. Google de exemplu are licențe pentru operațiuni financiare luate în multe din țările de pe glob (nu am primit o confirmare și pentru România). Inițial pentru Google Checkout, de fapt pentru Google Wallet. Operatorii mobili au o bază mare de clienți, puncte de prezență în teritoriu prin dealeri mai numeroase decât orice bancă, un sistem de suport bine pus la punct, iar clienții sunt obișnuiți să interacționeze în mod regulat. Multe din telefoanele mobile sunt vândute de către operatori, prin urmare toate pot avea preinstalat portofelul virtual al operatorului de telefonie mobilă, care poate refuza o altă aplicație asemănătoare din motive de … să zicem securitate (poate compromite siguranța aplicației preinstalată de operator). Pare improbabil? Câtuși de puțin, în SUA, de exemplu, Verizon (unul din marii operatori de telefonie mobilă) a blocat accesul clienților săi la Google Wallet pe motive de siguranță.

Răspunsul la întrebarea din titlu este în teorie DA, în practică mai greu, ca să nu spun cu multe bariere de depășit. Nu vreau să judec nici poziția băncilor și nici a operatorilor de telefonie, dar dacă aș fi o bancă m-aș gândi la un parteneriat. Sunt destul de multe probleme pe piața financiară de luat în calcul ca să mai îmi creez altele cu operatorii de telefonie mobilă.

1. Weinvent.ro despre un panou publicitar care se completa vizual prin mesaje sms trimise de trecători. Scopul final realizarea autoportretului lui Van Gogh desenat cu vin – spnsorul fiind un producător de vinuri. Nu este primul exemplu de panou controlat prin sms, dar este primul pe care îl văd combinând arta cu vinul. Clipul mai jos:

2. Fragmente din discursul lui Maurice Levy (președinte CEO al grupului Publicis) de la Mobile Advertising Conference Londra. Punctează excelent cât de personal este mobilul ca media și cum trebuie schimbat modul de abordare în comunicare. Redau doar ultimul fragment :”What? You thought only phones had become smart? No way. There are smartphones, but there are also, above all, smart consumers. They are skeptical, informed and highly aware. Communicating with them will make our job harder, but it will also make it an even more compelling adventure.”

3. Un videoclip de 20 minute de la Ericsson despre viitorul conectat.