Dan Virtopeanu » Fun

Prastie de trimis sms

Dan Virtopeanu — Thu, 29 Jul 2010 04:47:35 +0000

O jucărie foarte haioasă de la VR/URBAN intitulată SMSlingshot permite aruncarea de mesaje sms cu o praștie care are încorporată o tastatură pentru compunerea mesajului, un laser și un echipament radio de mare frecvență. Asistată de un proiector care luminează un perete, mesajele se pot vedea în diferite culori și pot fi transmise și pe twitter. Detalii complete găsiți în pagina produsului la VR/URBAN, în continuare un videoclip demonstrativ.

2 piese de vazut

Dan Virtopeanu — Fri, 23 Jul 2010 05:50:10 +0000

La final de stagiune am ajuns la Teatrul National sa vedem Tartuffe. O piesă tradițională și în același timp cu mesaje universal valabile despre natura umană, cu o punere în scenă extrem de modernă și cu interacțiune cu publicul (acest ultim aspect cred că va deveni standard în reprezentațiile teatrale ținând cont de evoluția societății într-o generație ultra conectată și activă). Vă recomand să urmăriți programarea ei la reluarea stagiunii și să luați în calcul o coadă la casa de bilete a TNB

Marți am ales terasa La Motoare și adaptarea pentru teatru a romanului “Dragostea durează trei ani” scris de Beigbeder (un autor care mă deconectează cu stilul său de copywriter, așa cum mă deconectau romanele polițiste ale lui Peter Cheyney acum 30 de ani). Plin ochi și la terasă și la zona de spectacol, unde au mai suplimentat băncile, nu am regretat ratarea concertului The Cranberries care s-a desfășurat în același interval orar. E o piesă greu de redat în cuvinte, pe care puteți să o vedeți luna viitoare, de preferat să ajungeți cu măcar 1/2 de oră înainte de ora de începere a piesei pentru a lua bilete. Mai jos un scurt clip din piesă cu o coloană sonoră aparținând … The Cranberries “Wake up and smell the coffee”.

Spania a confirmat estimarile romanilor si 2 milioane de francezi au urmarit Cupa Mondiala pe mobil

Dan Virtopeanu — Tue, 13 Jul 2010 14:32:06 +0000

Dacă vă reamintiți sondajul de luna trecută, o treime din românii care au răspuns la sondajul Hattrick au mers pe mâna Spaniei la câștigarea cupei mondiale la fotbal. În același sondaj mobilul era ultima surse de informare pentru români – în timp ce 2 milioane de francezi au urmărit meciuri de la cupa mondială direct pe telefonul mobil conform La Tribune. O diferență spectaculoasă, nu?

Revenind la finala de duminică, deși am văzut multe comentarii negative cu privire la antijocul și duritatea olandezilor și lipsa spectacolului, mie mi-a plăcut mai ales din punct de vedere tactic. Ambele echipe au optat pentru pressing, olandezii având chiar perechi prestabilite, iar așezarea Spaniei cu patru fundași, patru mijlocași și două vârfuri (Pedro a jucat vârf retras, fără un aport consistent la mijloc) a fost blocată de formula olandeză cu 4 fundași, 3 mijlocași, 2 extreme și un vârf. Până la jumătatea reprizei a doua când Spania a renunțat la Pedro pentru a-și întări mijlocul posesia balonului a fost echilibrată și șansele de gol puține de ambele părți. După schimbare, Spania a reușit să controleze mai mult jocul, doar superioritatea tehnică de până atunci fiind insuficientă să obțină controlul. Cartonașul roșu primit de olandezi era oarecum inevitabil – tactica lor ar fi mers dacă reușeau să termine în 90 de minute. De altfel în prelungiri și efortul fizic al jocului la pressing s-a simțit la olandezi, care nu au mai putut să blocheze la fel de bine acțiunile Spaniei. Prin urmare, o victorie așteptată de români (care au prezis-o înaintea lui Paul) și meritată după cum s-a derulat finala. Păcat de Olanda, care ajunge la performanța de a fi disputat trei finale de campionat mondial pe trei continente.

Eros

Dan Virtopeanu — Sat, 10 Jul 2010 20:51:01 +0000

a fost un concert frumos, ocolit de ploaie – doar câteva picături răzlețe. De foarte mulți ani îl așteptam pe Ramazzotti la București și nu m-a dezamăgit. Fără să pună accent pe garderobă și imagine, a mizat pe șarm, voce și empatie cu spectatorii prezenți la stadion. A meritat din plin

Vacanta low cost in Sunny Beach

Dan Virtopeanu — Tue, 06 Jul 2010 21:00:03 +0000

Am revenit dintr-un concediu de 10 zile în Bulgaria într-o zonă frumoasă (în special Nessebar și Sveti Vlas), curată, relaxantă și cu multe opțiuni de a petrece (Sunny Beach). Surpriza cea mare a reprezentat-o costul cu adevarat scăzut pe care l-am suportat pentru condiții de confort optim (apartament cu 3 camere într-un complex aflat direct pe plajă, piscină, șezlonguri și saltele pe plajă, parcare păzită toate incluse în costul de cazare) și variantele de masă variate (bucătărie europeană, locală, japoneză, uzbekă). Accesul internet a fost mai problematic (bandă mică, disponibilitate relativă) dar mă așteptam și a fost chiar mai ok ca în Spania când am fost la congresul mobil. Toate acestea la un preț de 20 de Euro de persoană (cazare și mâncare) pe zi. Din păcate în România nu găsesc cazare în condiții similare la un preț dublu, nu mai discutăm de măncare…

Încă nu am apucat să mă uit pe cele câteva sute de poze pentru a face o selecție pentru blog, așa că mă voi limita la câteva sfaturi pentru cine e interesat de o vacanță în Sunny Beach:
- cazarea este mult mai ieftină cu rezervare pe internet (peste 55% reducere față de prețul la recepție)
- există și la ei restaurante scumpe, trebuie doar umblat prin stațiune în zonele mai puțin frecventate unde se găsesc restaurante bune și ieftine
- am văzut porțiuni lungi de plajă care, chiar dacă este din nisip fin, are intrarea în apă prin pietre, trebuie identificate zonele cu intrare prin nisip, altfel este destul de neplăcut
- în Sunny Beach este interzisă parcarea în afara locurilor special amenajate, riscul fiind ridicarea mașinii (destul de probabil pentru mașinile care nu au număr de Bulgaria); prin urmare căutați o locație cu parcare asigurată – parcarea pe o săptămână varia între 45 și 60 leva
- ținând cont de problema parcării transportul în comun este o opțiune ok, biletul e un leva, orarul nu e respectat cu sfințenie, dar la banii ăștia…
- ca peste tot, singurele locuri cu cel mai bun curs de schimb sunt băncile, din păcate dacă vreți să schimbați lei va fi mai ușor la o casă de schimb; după introducerea noilor taxe cursul de schimb RON Leva a scăzut de la 0,446 la 0,43; la bancă se schimbă Euro la circa 1,95 leva
- nu există probleme de trafic, șoselele sunt relativ goale, nu am văzut mai mult de 5 echipaje de poliție dus întors; autostrada spre Varna este în lucru dar chiar și așa cei 360 de kilometri pe ruta București-Ruse-Varna-Nessebar se fac în 5 ore (asta dacă nu vreți să alergați prin localități și riscați să cotizați la poliție cum a pățit un prieten recent)

În concluzie, chiar și pentru o ieșire de week end ezit să mai iau în calcul litoralul autohton, iar pentru un concediu este o variantă exclusă: atât din punct de vedere al banilor, cât și al condițiilor, Mamaia/Constanța nu se compară cu Sunny Beach/Nessebar.

Advergame Google Chrome Fastball

Dan Virtopeanu — Thu, 01 Jul 2010 20:56:32 +0000

Joculețul lansat de Google folosește platforma YouTube pentru a promova viteza browserului Chrome în activități uzuale pe internet (cum ar fi twitter sau muzica prin last.fm) combinate cu Google maps, translate si search. Cu o grafică simpatică, simplu făcut și rapid, avansul în joc se realizează prin rezolvarea unor mici quizzuri care permit bilei să-și continue traseul până la punctul final. Ceea ce îi lipsește este un clasament public, singura informație cu privire la rezultatul obținut în joc fiind comunicată în mesajul de la final. Ideea mi se pare foarte bună, mă surprinde numărul mic de jucători (mai puțin de 40000 când am jucat eu) strânși de la lansarea jocului. Puteți să vă jucați și accesând linkul acesta

Strategia de combatere a cresterii taxelor: umorul

Dan Virtopeanu — Wed, 30 Jun 2010 20:24:15 +0000

Acum vreo douăzeci de ani, la finalul examenului de finanțe, dl Stolojan, ministru în funcție, a schimbat câteva impresii cu unii dintre noi pe tema resurselor limitate pe care le are la dispoziție pentru a acoperi deficitul bugetar. Prima opțiune o reprezentau, în mod firesc pentru o economie liberă la început de drum, taxele – principala sursă de venituri la bugetul de stat. Eram printre puținii studenți activi (a se înțelege contabil la câteva mici srl-uri) și deja știam percepția patronilor despre nivelul exagerat al taxelor și neputința lor de a reacționa, combinată cu revolta privitoare la taxele pe care multe companii mari (în special controlate de stat) refuzau să le plătească. Propunerea mea a fost de îmbunătăți sistemul de colectare a taxelor, pentru că degeaba avem venituri frumoase pe hârtie din taxele care nu intră și în conturi. Gradul de colectare era foarte mic pe atunci și mă gândeam că un nivel de taxare mai redus ar ajuta poate o colectare mult mai bună, contribuabilii fiind mai deschiși să facă un efort suportabil. Din păcate, dl Stolojan mi-a demontat propunerea argumentând că îmbunătățirea colectării este aproape imposibilă și doar un sistem de taxe ridicat va aduce suficienți bani în conturi pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Contextul istoric al unei economii dominate de companii unde statul era principalul acționar și lipsa măsurilor împotriva acestora pentru a le obliga să-și plătească taxele a fost cel care a menținut România foarte mulți ani în topul nivelului taxelor în regiune (cel puțin din schimbul de informații pe care îl aveam cu parteneri din Cehia, Polonia, Ungaria).

Pe măsură ce procesul de privatizare a avansat și economia a început să fie dominată de companii private și nu companii controlate de stat, gradul de colectare al taxelor a scăzut, fiind înlocuit de opțiuni alternative de reducere a bazei de impozitare. Aceasta este de altfel strategia fiscală a tuturor corporațiilor mari, care uneori au soluții foarte simple de transferare a profitului impozabil în țara cu cea mai bună politică fiscală – și aici nu este vorba doar de bine cunoscutele societăți off shore, dar și de companii din țări europene cu taxe mult mai reduse decât România. Apariția sistemului de micro întreprinderi a stimulat plata legală a unor venituri de natură salarială fără a fi necesară și plata taxelor aferente, eliminând plata “la negru”. De altfel, taxele asociate salariilor sunt inadmisibil de mari dacă ne gândim că protecția socială pentru pensionari este o vorbă în vânt (am rămas plăcut surprins de recenta decizie a Curții Constituționale) iar sistemul sanitar nu funcționează decât contra cost, deși cota de asigurări sociale este consistentă.

Ajungând la recentele modificări de taxe ale unui guvern incapabil să controleze nivelul cheltuielilor (2009 e un record istoric absolut de dare de mână), primele speculații pe care le-am văzut ar fi legate de neplata acestora sau de creșterea evaziunii fiscale. Sincer, nu cred prea mult în ipoteza neplății taxelor, mai ales că discutăm de TVA, una din taxele monitorizate strict și pe care nici o companie care dorește să rămână în afaceri nu-și va permite să nu o achite. Cât despre evaziune, nu va fi cazul, ceea ce se va întâmpla în mod sigur va fi optimizarea fiscală imediată în cazul modificării cotei unice la un nivel care va stimula această modificare. Principala problemă va fi impactul negativ al cotei TVA 24% asupra consumului și obținerea efectului opus celui declarat de guvern, creștere economică negativă. Ce putem face, în afară de a căuta alte orizonturi de derulare a afacerilor și a ne înarma cu răbdare (nu văd nici o mare companie părăsind piața locală) ?

Soluția este tradiționalul haz de necaz, care ne-a permis să trecem peste confiscarea valutei într-un stat cu o economie de piață, peste dobânzi la creditele bancare de peste 100% (1995) sau peste prăbușirea leului față de dolar la jumătate în doar două luni (ianuarie-feburarie 1997). Probabil ați început să primiți și voi pe email un mesaj intitulat “propuneri de ieșire din criză” așa că nu voi reda aici decât una din propuneri, mai de sezon:
Taxa de caldura pentru vara deoarece orice cetatean care tine geamul deschis primeste gratuit incalzire prin bunavointa Sfintului Guvern si nu este normal. Astfel pentru fiecare geam deschis vara , la caldura peste 18 grade se va plati o “taxa de geam deschis” in valoare de 12 euro/geam. La mai mult de 3 geamuri deschise se va considera a doua casa si se va impozita dublu. Pentru geamurile inchise se va acorda o reducere de 50% dar numai pina la 24 de grade.

Cu răbdare și încredere vom trece și peste această demonstrație de guvernare tipic românească pe care noi am susținut-o și o sprijinim în continuare, nu-i așa?

Pauza de fotbal: Egoistul si visul unor simfonii de primavara

Dan Virtopeanu — Sat, 12 Jun 2010 21:18:42 +0000

Cupa mondială la fotbal a început deja să monopolizeze o bună parte din timpul meu liber, mai ales cu facilitatea de a revedea meciurile folosind sistemul de IPTV de la Ines care îmi permite un program mai flexibil. Prin urmare am decis să mai iau și câte o scurtă pauză de fotbal iar azi am ajuns la Teatrul Național pentru Egoistul. Am ales această piesă pentru a nu rata ocazia de a-l mai vedea pe maestrul Radu Beligan pe scenă și pentru că sunt un fan al dramaturgiei franceze. Mă consider foarte inspirat, piesa este foarte deconectantă (replici cu umor spumos, tipic franțuzești) iar interpretarea lui Radu Beligan m-a dus cu gândul la ce alt actor român ar mai fi putut prelua acest rol – nu l-am identificat încă… La ieșire am descoperit și proiectul Visul unor simfonii de vară, o surpriză foarte plăcută – ratingul capitalei noastre a crescut dintr-o dată (din punctul meu de vedere) . Recomand o plimbare seara la final de săptămână până în parcul Colțea Mai jos, finalul piesei.

Vezi mai multe video din Film

Cea mai tare reclama HD la bere – Sapporo Legendary Biru

Dan Virtopeanu — Mon, 07 Jun 2010 16:17:15 +0000

De când am unele canale HD mă amuz la reclamele transmise în formatul tradițional, în special e una care promovează transmisii HD și îmi apare pe 3/4 din televizor nefiind adaptată Astăzi am descoperit o reclamă extraordinar de bine făcută pe care v-o recomand să o vedeți în HD full screen. Berea o știam de ceva timp, vorba cuiva de pe YouTube :”Sapporo is the shit already, now this makes it epic!” Este o reclamă pe care am văzut-o deja de vreo cinci ori fără să mă plictisesc și aș revedea-o oricând cu mare plăcere mai ales că sunt fan al tobelor de când i-am descoperit pe Yamato. sursa

Romania pe podium

Dan Virtopeanu — Mon, 31 May 2010 17:40:21 +0000

Îmi amintesc de preselecția națională Eurovision din 2005 când multă lume a contestat succesul detașat (de trei ori mai multe voturi) obținut de Luminița Anghel și Sistem în fața unei voci bine cunoscute la noi, Loredana Groza. Anul acesta am văzut multe polemici cu privire la victoria locală a duo-ului Paula Seling & Ovi, care au demonstrat, precum Luminița și Sistem, că au meritat victoria prin clasarea pe locul 3. Acum 5 ani, Youtube era doar un proiect la început de drum, acum este locul unde putem găsi toate piesele Eurovision… GG Paula & Ovi

Al Di Meola featuring AG Weinberger live in Bucuresti

Dan Virtopeanu — Tue, 25 May 2010 21:08:17 +0000

Se pare că 2010 e un an plin de evenimente muzicale la noi deși nu mai avem Bestfest… Spectacolul din această seară intră în categoria de basm, mai ales că l-am descoperit pe Al di Meola acum mai bine de 25 de ani cântând alături de Paco de Lucia și John McLaughlin Mediterranean Sundance și restul pieselor de pe Friday Night in San Francisco

În continuare finalul concertului din 25 mai susținut de Al și echipa la București (o nouă versiune la Mediterranean Sundance în care participă AG Weinberger).

O noua tehnologie de promovare de la Google: reclame soptite in timp ce vorbesti la mobil

Dan Virtopeanu — Wed, 19 May 2010 05:41:23 +0000

Eu unul m-am distrat copios

New Google Phone Service Whispers Targeted Ads Directly Into Users’ Ears

Telefoane mobile in alte ipostaze

Dan Virtopeanu — Tue, 11 May 2010 05:12:33 +0000

decat cele cu care ne-am obisnuit. O galerie foto interesanta de la Mobile Behavior

Vacanta in Bulgaria: impresii si imagini

Dan Virtopeanu — Fri, 16 Apr 2010 16:47:43 +0000

Săptămâna trecută am vizitat pentru prima oară Bulgaria, la sugestiile mai multor cunoscuţi care au fost prin ţara vecină şi le-a plăcut. Am fost în zona parcului natural Rusenski Lom , aproape de Ruse şi durata de deplasare sub 2 ore s-a dovedit un avantaj important. Zona este într-adevăr de o frumuseţe deosebită iar în zilele petrecute acolo am vizitat diverse porţiuni din parc, bisericile construite în munte de la Basarabov şi Ivanovo (ceva asemănător, dar nu la fel de spectaculos, avem şi noi în Argeş), ruinele oraşului medieval Cerven care oferă o panoramă deosebită şi a doua peşteră ca mărime din Bulgaria Orlova Chuka. O zi am dat o fugă prin Bulgaria până la Veliko Tarnovo, care este considerat unul din oraşele pitoreşti datorită centrului vechi şi a fortăreţei. Acolo am mâncat foarte bine la hanul Hadji Nicoli, locaţie superbă şi mâncare exclent gătită.

Dincolo de toate aceste aspecte am rămas cu câteva impresii despre Bulgaria:
- nu am văzut nicăieri câini vagabonzi ca în România (la ultima ieşire în Predeal luna trecută am dat peste trei haite într-o singură plimbare)
- şoselele nu sunt aşa proaste cum se spune (mă refer la drumurile secundare) şi traficul a fost foarte lejer peste tot pe unde ne-am plimbat, inclusiv drumul spre Veliko
- bulgarii sunt în general amabili, dar au şi excepţii (dacă pot să te tragă în piept o fac fără să stea pe gânduri sub pretextul că nu au înţeles)
- într-adevăr mâncarea şi băutura la restaurant sunt mai ieftine ca în România, băutura era mai ieftină şi în magazin (Pepsi, vin bun, sucuri, tărie)
- sunt mult mai pregătiţi pentru turism ca noi! Am putut cumpăra leva cu lei la un curs ok, am găsit materiale tipărite în limba română, inclusiv anunţuri, inclusiv ghizi care rupeau româneşte. Conversaţia este oarecum problematică, puţini vorbitori de engleză şi aceea la nivel de bază.
- preţurile de cazare la pensiuni asemănătoare cu cele de la noi. Am negociat sub 100 RON/noapte pentru o dublă, dar preţul de listă era peste 120 RON
- oamenii mi s-au părut mai maturi: când cineva îţi spune că are un salariu foarte bun raportat la ceea ce are de făcut şi că a avut mult noroc cu slujba actuală e remarcabil (mai ales că era o slujbă de nivel scăzut)- majoritatea românilor nu ştiu decât să se plângă ce prost câştigă şi ce greu le e la servici…
- mult mai harnici şi mai curaţi ca noi! Peste tot pe unde am fost nu am văzut gunoaie pe câmp / pe şosele ca la noi, iar toate terenurile care puteau fi cultivate erau lucrate. Să vezi mult verde fără nici un fel de mizerie poate fi incredibil de relaxant.

În concluzie, recomand o ieşire în zona Rusenski Lom în loc de Valea Prahovei: drumul e mai scurt, locurile sunt frumoase şi te poţi relaxa mai bine ca la noi cu mai puţini bani. Pentru a vă face o idee despre locuri mai jos este o galerie de imagini:

Interactivitate la cinematograf folosind telefonul mobil

Dan Virtopeanu — Thu, 08 Apr 2010 03:52:22 +0000

Acum mai bine de 5 ani a început un val de seriale TV în care s-a dorit creșterea gradului de interacțiune cu telespectatorii prin alegerea de către aceștia a modului în care va continua următorul episod. Mecanism presupunea trimiterea unui sms cu varianta selectată către un număr scurt, iar opțiunea cea mai populară în rândul telespectatorilor era folosită pentru a difuza episodul corespunzător. În afară de creșterea gradului de interacțiune cu audiența, posturile TV care au implementat această inovație încercau să își adapteze conținutul furnizat conform preferinței majorității mizând pe penetrarea foarte mare a telefoniei mobile care permitea comunicarea cu aproape orice persoană din audiență.

Între timp, s-a lansat varianta de cinema interactiv, dusă la un nivel superior. În momentul în care cumpără biletul la film, spectatorul își poate înregistra numărul de mobil pentru a putea fi apelat pe parcursul filmului și a se implica direct în derularea acestuia. După începerea filmului, eroina intră în legătură telefonică directă cu unul din spectatori ales aleator și începe să reacționeze în funcție de alegerile făcute de spectator. Reacțiile, în timp real, sunt posibile datorită unui program de recunoaștere vocală care convertește răspunsurile telefonice de genul sus, jos, stânga, dreapta, mergi, stai în comenzi care derulează secvența de film corespunzătoare. Implicarea spectatorilor crește datorită specificului horror al filmului, alegerile lor putând salva eroina precum și alte personaje din film sau dimpotrivă. Mai jos un scurt clip, via Alex Visa, al filmului “Last Call by 13 th Street” care a implementat această tehnologie. Excelentă reacția unor telespectatori la final

Cu această ocazie atragem atenția telespectatorilor să nu își închidă telefoanele pe parcursul vizionării filmului

Versiunea Android Google translate pentru animale

Dan Virtopeanu — Thu, 01 Apr 2010 17:21:04 +0000

Pentru toți fanii Android, așteptăm și varianta pentru iPhone

Sinucigasul: o piesa pe gustul romanilor

Dan Virtopeanu — Sat, 20 Mar 2010 06:46:31 +0000

Faptul că de la începutul anului am fost prins cu mai multe proiecte ca de obicei am considerat că nu poate fi o scuză pentru a evita spectacolele. Ieri am fost la Teatrul Național să-l revăd pe Dan Puric într-o piesă care m-a impresionat prin modul cum a fost pusă în scenă și muzică (ambele fiind rezultatul muncii lui Felix Alexa). Piesa scrisă de Nikolai Robertovici Erdman excelează la capitolul haz de necaz și umorul provocat de prostia omenească, care a generat destule reacții pozitive din partea publicului într-o sală plină. Elementele ușor de recunoscut pentru cei care au trăit perioada înainte de 1989 (sau au citit destul depre acea perioadă), precum și specificul ceremoniilor din religia ortodoxă au creat un liant și mai puternic cu spectatorii prezenți. Rezultatul final au fost minute bune de aplauze la finalul piesei pentru toți actorii care s-au aflat pe scenă. Nu vă ofer mai multe detalii despre piesă (puteți găsi mai multe opinii online, o scurtă cronică este aici) dar v-o recomand fără ezitare, mie mi-a plăcut.

The future of publishing

Dan Virtopeanu — Wed, 17 Mar 2010 19:40:06 +0000

Un clip mai mult decât interesant, via Marcos Menendez – twitter. De urmărit până la capăt

Modalitate originala de atragere a vizitatorilor la stand: oportunitatea de a te urca intr-un bolid de curse

Dan Virtopeanu — Sun, 21 Feb 2010 18:04:07 +0000

Powerwave Technologies a fost unul din cei 1300 de expozanți care a găsit o metodă ingenioasă de a atrage atenția asupra standului amenajat în pavilionul 8 de la MWC (Mobile World Congress) de anul acesta din Barcelona. Pe lângă cele șase comunicate de presă trimise înainte și pe parcursul celor 4 zile ale evenimentului, producătorul de antene și stații de bază pentru rețelele de telefonie mobilă a amplasat în stand o mașină de curse, conectată la un simulator. Astfel cine era curios să vadă cum este la volanul unui astfel de bolid avea ocazia să facă un tur de cursă complet. Vă invit să vizionați clipul de mai jos pentru a vă face o idee mai bună despre ce se întâmpla la standul Powerwave

Chris Rea live in Bucuresti: fabulos!

Dan Virtopeanu — Sun, 07 Feb 2010 11:10:36 +0000

Concertul de la Bucuresti din 6 februarie este din punctul meu de vedere în topul evenimentelor muzicale la care am asistat în ultimii ani. Știu că sunt subiectiv, dar chitara este instrumentul meu muzical favorit atât în interpretările clasice cât și cele moderne (indiferent de stilul în care apare: country/folk, jazz, blues, rock, pop). Chris Rea a susținut un concert în adevăratul sens al cuvântului, un spectacol dedicat zeiței chitara. În cele peste 15 piese cântate am văzut simbioza om chitara, cu variațiuni de la un cântec la altul (cred că a schimbat de 10 ori chitările), imposibil de redat în cuvinte. Mă bucur că am fost la acest spectacol și că un artist de talia lui Chris Rea a venit în România să ridice în picioare o sală plină de fani. Mai jos 3 imagini și o secvență din concert, unde ultimele 4 minute au fost cu adevărat fabuloase pentru cine a fost în sală.

Lectura de iarna

Dan Virtopeanu — Wed, 03 Feb 2010 16:38:00 +0000

Cu zăpada devenită parte din peisajul de zi cu zi în ultima perioadă am petrecut ceva mai mult timp cu lectura tradițională (cea de business fiind parte din activitatea uzuală) și m-am gândit să vă recomand și vouă același lucru. Iată și cele 3 cărți pe care mi-a făcut plăcere să le citesc luna trecută:

Cruciada mașinilor – este un SF clasic, al 5 lea din noua serie realizată pe baza lumii DUNE (cea mai bună serie SF alături de Fundația lui Asimov). Noua serie mută acțiunea cu mult înaintea apariției lui Paul Atreides și este scrisă de Brian Herbert și Kevin J. Anderson surprinzător de bine (sincer am fost destul de reținut că se vor apropia de Frank Herbert). Cruciada mașinilor este la mijlocul trilogiei care mai cuprinde Jihadul Butlerian și Bătălia pentru Corrino și pe care am găsit-o doar online (ca și Jihadul). Nu vă spun mai mult decât că-i veți urmări pe strămoșii Atreides și Harkonnen luptând să salveze omenirea de sub dominația roboților (un fel de Terminator mai sofisticați) și că e o carte care îmbină elementele SF cu multă acțiune, deci lejer de citit pentru amatorii genului.

Castelul din nori s-a sfărâmat – ultima carte din seria lui Stieg Larsson încheie seria aventurilor lui Lisbeth Salander și Mikael Blomkvist – de data aceasta autorul trecând de la stilul policier spre thriller. Rămân și câteva enigme de descifrat, dar cursul romanului se îndreaptă spre confruntarea finală dintre bine (întruchipat de cetățenii suedezi) și rău (întruchipat de unii funcționari suedezi ai serviciilor secrete și din justiție). Pentru a rămâne optimiști binele învinge și de data aceasta, iar cartea te prinde (nu la fel de mult ca prima din serie, Bărbați care urăsc femeile)

Moarte și portocale la Palermo / Cenușă și orhidee la New York – un roman pe care l-am recitit după mulți ani (25 cred) și care atunci m-a fascinat, intrând în categoria romanelor Bond, pe care le-am citit în franceză, fiind interzise la publicare înainte de 89). La recitire, fiindcă între timp lucrurile s-au schimbat foarte mult, intrând și noi în zona capitalistă, descrisă atunci de autori cu lux de amănunte (apăreau multe mașini “tari” și mi se părea super ca un român să se dea prin atâtea mașini în timp ce la noi opțiunile erau Dacia, Aro, Renault) nu am mai simțit aceeași plăcere și probabil că pentru cine nu a trăit în perioada comunistă romanul i se va părea de duzină. Cu toate acestea, cartea lui Vintilă Corbul și Eugen Burada se încadrează în colecția de romane polițiste alături de Peter Cheyney sau James Hadley Chase, așa că dacă vă place genul, relaxați-vă

Distractie maxima la o incercare de teapa prin telefon

Dan Virtopeanu — Thu, 28 Jan 2010 06:10:44 +0000

Probabil că aţi auzit de apelurile telefonice prin care sub diferite pretexte vi se se cere să comunicaţi informaţii personale (CNP) şi/sau să tastaţi o serie de combinaţii pe telefon. Consecintele pot fi utilizarea creditului sau obţinerea controlului asupra telefonului în scopul efectuarii unor apeluri de reîncărcare sau apeluri taxate peste tariful de bază (apeluri internaţionale pentru că apelurile premium sunt ţinute bine sub control de operatorii din România spre deosebire de alte ţări). Ei bine, spre amuzamentul meu am primit un astfel de telefon. Pentru amuzamentul vostru (cât şi pentru cine e curios să afle cum se derulează o astfel de convorbire) am să redau apelul (cu aproximaţie, nu am înregistrat convorbirea, dar cred că am surprins esenţialul). Have fun

Mai pe seară primesc un apel de la un număr ascuns la care răspund: -Bună seara!
El: Bună seara! Mă numesc Dumitru George de la departamentul tehnic Orange şi v-am sunat pentru o verificare. Dumneavoastră sunteţi abonatul care are acest număr de telefon?

(tipul vorbeşte repede, ferm, dar cu puternic accent maghiar pe care-l recunosc foarte uşor, ceea ce-mi ridică primul semn de întrebare: nume pur românesc, foarte rar întâlnit la co-naţionalii noştri. al doilea semn de întrebare numărul ascuns, al treilea fiind titulatura departamentului – din păcate pentru el nu ştia de colaborarea noastră directă cu Orange în care toate apelurile pe care le-am primit au fost de pe un număr identificabil. Începem jocul)

Eu: Da, eu sunt, dar telefonul e pe firmă nu e al meu…

El: Dar dumneavoastră îl folosiţi de obicei?

Eu: Da, eu.

El: Stimate domn, v-am sunat pentru că în sistemul nostru a apărut acum 20 de minute un apel care va fi facturat cu 200 de Euro, ceea ce este neobişnuit. Aţi sunat cumva în străinătate?

(din acest moment beculeţul de alarmă clipeşte intens în mintea mea)

Eu: Nu, nu am sunat în străinătate…

El: Sunteţi sigur? Telefonul îl folosiţi numai dumneavoastră?

Eu: Da

El: Nu a avut nimeni acces la telefon în ultima vreme?

Eu: Nu, nimeni.

El: Atunci trebuie să facem o verificare.

Eu (binevoitor): Cred că am primit un sms acum 20 de minute. Să fie de la el? Vreţi să vi-l trimit?

El (imperturbabil): Stimate domn, la noi în sistem apăreţi cu 200 de Euro pe care va trebui să-i facturăm! Înţelegeţi?

Eu (par speriat): 200 Euro? Nu se poate!

El: Stimate domn (vedeţi cât de protocolar este? ) dacă dumneavoastră nu aţi făcut nici un apel care să vă încarce factura, putem să facem ceva pentru a scoate aceşti 200 de Euro din factură!

Eu (uşurat): Daa? Şi cum putem face asta? (sunt foarte cooperant)

El (pe un ton profesoral): Pentru aceasta trebuie să introducem telefonul dvs în sistemul nostru de verificare şi după verificare putem scoate cei 200 de Euro din factură (vai ce uşurat mă simt :p ) . Pentru aceasta este nevoie să ştiţi codul fiscal al firmei. Nu trebuie să mi-l spuneţi acum, dar este important să-l ştiţi! Ştiţi codul fiscal?

Eu: Da, desigur.

El: Perfect! Acum pentru monitorizarea telefonului dumneavoastră va trebui să apăsaţi tasta ok. Tasta ok este cea aflată deasupra tastei verzi sau în centru. Puteţi apăsa tasta ok acum?

Eu (complet neştiutor, mă pregătesc de distracţie): Îmi pare rău nu ştiu care este tasta ok… Şi nu am nicio tastă verde (ceea ce este chiaradevărat)

El: Ce telefon aveţi?

Eu (după o ezitare): Nokia…

El: Ce model?

Eu: De unde să ştiu ce model? E Nokia…

El: Şi nu aveţi o tastă în mijloc? Aceea e tasta ok.

Eu (mă uit la E72 să văd ce aş putea să improvizez şi văd că butonul din mijloc e încadrat de un pătrat negru cu margine albă aşa că mă decid că pătratul e o altă tastă, iar marginea albă o alta – tras de păr, ştiu, dar convorbirea a avut un ritm alert): Păi eu în mijloc am 3 taste!

El: Nu, poate aveţi o tastă în stânga, una în mijloc şi una în dreapta. Uitaţi-vă!

Eu (mă uit): Nu, telefonul are 3 taste în mijloc (îmi muşc buzele să nu zâmbesc)

El: Uitaţi-vă în stânga, acolo aveţi o tastă!

Eu (mă uit, să par mai autentic şi bag): Nuuu! În stânga am 4 taste (ceea ce e adevărat: sus e tasta meniu/opţiuni, dedesubt sunt tastele de home şi calendar şi sub ele este tasta de închidere, reject)

El: Nu puteţi avea 4 taste. Aveţi una în stânga, una la mijloc şi una în dreapta.

Eu: Staţi să mă mai uit odată (pauză, mă uit la telefon). Ba nu, am patru taste în stânga (iar pauză) 3 la mijloc (iar pauză) şi patru taste în dreapta (E 72 are tasta de Exit, dedesubt sunt cele de contact şi email şi sub ele tasta de apel)

El (uşor descumpănit): Sunteţi sigur?

Eu (extrem de ferm): Foarte sigur! Doar m-am uitat acum la telefon: am 4 taste în stânga, 3 la mijloc şi 4 în dreapta (în sinea mea încercam să-mi imaginez faţa consternată a lui “Dumitru George” care a dat peste un mega idiot care nu ştie ce telefon are şi vede câte 4 taste în părţi şi 3 în mijloc)

El (o uşoară pauză): Am înteles domnule! Atunci o să facem astfel. Am să vă rog să introduceţi de la telefon tasta steluţă o sută şi diez.

Eu : Staţi puţin să notez ce să fac. (o scurtă pauză) Gata, am luat o hârtie, mai îmi spuneţi o dată ce să fac?

El: Să introduceţi de la telefon tasta steluţă urmat de 100 şi diez.

Eu (scriu pe ceva şi fac o pauză): Aha… Mai îmi spuneţi o dată cum vă cheamă (aici cred că se aprinde beculeţul lui)

El (calm): Mă numesc Dumitru George de la Departamentul tehnic Orange.

Eu (relaxat): Şi de m-aţi sunat de pe un număr ascuns?

El (pregătit): Pentru că departamentul tehnic este separat de cel de Relaţii Clienţi, nu vă pot suna de la 411, vă sun de la un calculator de aceea nu se vede numărul de telefon.

Eu: Aha. Şi acum trebuie să introduc *100# (cine nu ştie, acesta este accesul la meniul interactiv Orange, care foloseşte sistemul USSD, un sistem folosit printre altele la o soluţie de mobile banking locală)

El: Da

Eu (nu mă mai pot abţine şi zâmbesc): Întrucât îmi cereţi să introduc ceva pe telefon presupun că nu vă deranjează dacă-l sun mai întâi pe reprezentantul Orange de vânzări, nu?

El (exasperat): Mai dă-te’n p**a mea!

Eu (râd cu gura până la urechi): Ţi-am tras-o!

El închide şi eu continui să râd copios Lăsând gluma la o parte, vă recomand să fiţi foarte atenţi la orice apel de pe un număr ascuns care vă cere să efectuaţi anumite operaţiuni cu telefonul. La fel, nu vă recomand să apelaţi numere necunoscute care vă dau bip, dacă e cineva care chiar vrea să vorbească cu voi va reveni sau vă trimite un sms. Apropo de sms, mai am o poveste haioasă să vă spun, dar rămâne pe altă dată.

You must love me

Dan Virtopeanu — Fri, 01 Jan 2010 10:22:54 +0000

Mi se pare cel mai persistent mesaj de la concertul pe care l-a sustinut Madonna pe 26 august la Bucuresti (o super lectie de marketing muzical). In prag de An Nou va doresc sa fiti iubiti si sa iubiti, restul sunt detalii

Bruce Lee & Nokia

Dan Virtopeanu — Sat, 12 Dec 2009 18:52:01 +0000

Pe blogul celor de la Media Asia a apărut un top al celor mai bune șase reclame la telefoane mobile. Prima, care a câștigat și un premiu la Cannes, o puteți vedea mai jos, celelalte 5 pe blog (și cea de-a doua pentru Motorola este foarte reușită). Have fun

PS. Vineri am pus mâna pe un Nokia N900 – pare extrem de interesant, să vedem cum iese din testele lui Marian, noului E72 am reușit să-i provoc un reset în mai puțin de două zile

Atitudine Zen la Cocor SPA

Dan Virtopeanu — Sun, 18 Oct 2009 09:02:51 +0000

Zilele acestea am fost să mă relaxez urmând programul Zen Attitude dedicat bărbaților în cadrul complexului SPA deschis în primăvară la hotelul Cocor din Neptun. Condițiile ireproșabile, ca la un hotel de 4 stele, dotările foarte bune (la sala de fitness ar mai putea aduce 1-2 aparate eventual) și procedurile variate având principal scop relaxarea și tonifierea m-au făcut să ignor cele 3 zile de ploaie și peisajul plumburiu de la malul Mării Negre. Vă recomand cu încredere o evadare la la Cocor SPA, aveți multe opțiuni de relaxare din care cea mai reușită mi s-a părut combinația masaj cu pietre vulcanice Cocor Chakra și masaj scalp și cervical. Restaurantul oferă o mare varietate culinară (pești, pui, vită, porc, rață, curcan, fructe de mare) care face alegerea din meniu dificilă – o notă specială pentru rața cu portocale Enjoy your next destination!

Macy Gray adusa in Romania de catre Google

Dan Virtopeanu — Wed, 09 Sep 2009 17:35:01 +0000

Aseară am avut plăcerea să am parte de un concert plin de ceea ce numesc francezii “joie de vivre” – bucuria de a trăi susţinut de Macy Gray şi trupa ei la Fratelli. Despre cum a ajuns în Bucureşti, România puteţi vedea în clipul de mai jos. Şi pentru că sunetul nu este foarte bun, iată şi povestea lui Macy Gray pe scurt:

“What should I do? Let’s ask Google!
Go to Bucharest!
Why should I go to Bucharest?
In Bucharest live the most beautiful men in the whole world!
In Bucharest are the sexiest women alive!”

Cine doreşte mai multe secvenţe video găseşte pe YouTube cam tot ce am reuşit să filmez aseară. Mai jos o filmare cu un aparat mai bun ca al meu şi mai aproape de scenă:

Ogilvy on advertising

Dan Virtopeanu — Fri, 14 Aug 2009 19:59:58 +0000

Fascinant, relevant, documentat și actual. Acestea ar fi primele cuvinte care mi se par a caracteriza cel mai bine cartea lui David Ogilvy despre publicitate. Scrisă acum aproape un sfert de veac, transmite mesaje valabile și astăzi, pentru că singurele schimbări s-au produs la nivel de media, unele anticipate (precum fragmentarea audienței prin posturile TV de nișă), altele prematur de anticipat precum media digitală (online și mobile; de remarcat că evoluția tehnologică a fost văzută ca un factor de bază în creșterea calității activității de cercetare cu impact pozitiv în publicitate).

Mesajul principal este că publicitatea bine făcută întotdeauna vinde și cheltuielile cu publicitatea ar trebui asimilate cheltuielilor de producție. Pe aceasta temă cartea include grafice relevante prin care arată cum brandurile care au continuat sa investească în publicitate în perioadele de criză economică au ieșit în avantaj față de cele care au redus aceste cheltuieli (tot se discută despre reducerea bugetelor de publicitate pe 2009)

Sunt multe lucruri care mi-au plăcut, cartea este scrisă foarte bine cu multe fraze memorabile și care sunt valabile și în alte domenii, nu doar în publicitate. Iar pentru cei fascinați de publicitate, conține o colecție de reclame, majoritatea din categoria “așa da”, dar și exemple de “așa nu”. Sfaturile lui Ogilvy sunt demne de urmat în orice business, eu fiind cu totul de acord cu filozofia lui de afaceri

Iată și 3 citate, valabile 100% în ziua de azi: “At the start of you career in advertising, what you learn is more important than what you earn” ; “When people aren’t having any fun, they don’t produce good advertising” ; “Avoid clients whose ethos is incompatible with yours.” Putem înlocui cuvântul publicitate cu majoritatea domeniilor de activitate și sfaturile rămân valabile. Cartea este în limba engleză, dar acesta nu ar trebui să fie un impediment pentru cei care nu au citit-o încă, poate prețul de 100 RON să pară o mică barieră în calea cunoașterii

Enjoy!

De week end – Monaco, 28 de grade la umbra

Dan Virtopeanu — Fri, 31 Jul 2009 14:11:39 +0000

Dimineața am reauzit piesa la Radio Guerilla iar acum v-o ofer și vouă

Hotel Savoy Mamaia imi trimite o oferta de nerefuzat :P

Dan Virtopeanu — Tue, 21 Jul 2009 17:34:36 +0000

Un email savuros, trimis de furnizorul hotelului Savoy (GoGo Promotions Constanta) pe care vă las să-l priviţi mai jos. Nu mă surprinde dat fiind surpriza neplăcută pe care am avut-o anul trecut (camera în condiţii jalnice, iar semnalul WiFi evident nu ajungea până în ea) deşi e un hotel clasificat patru stele (nemeritate) şi deşi a fost singurul hotel din reţeaua Best Western unde am fost dezamăgit. În compensaţie am avut parte de un curcubeu dublu (poza aici, care a meritat singura ieşire pe anul trecut la Marea Neagră)

email fun Savoy Mamaia

Interesant că după una din definiţiile oferite de Bogdan Iordache săptămâna trecută la Sibiu acest mesaj intră în categoria spam, deşi probabil mi-am dat acordul să primesc mesaje de la hotel…

Optimism 2009 este din plin

Dan Virtopeanu — Wed, 08 Jul 2009 18:37:26 +0000

Cel puţin aşa au reacţionat cei prezenţi la evenimentul de astăzi, unul din cele mai bune la care am participat în ultimii ani. Îmbinând tradiţionalul prin prezentări foarte bune cu neconveţionalul (Mihai Iliescu ne-a dus în timp de la Bach la Guţă, cu un intermezzo Armstrong What a wonderful world; şi da versurile lui Guţă sunt de un optimism incurabil) şi beneficiind de un subiect generos m-am simţit foarte bine la Optimism 2009 şi aceeaşi senzaţie mi-au lăsat-o toţi cei din jur.

Nu am rămas până la final, dar din ce am văzut mi-a plăcut. A început în forţă Bobby Voicu plin de energie care a preluat titlul unui film foarte frumos cu Jack Nicholson “Something’s Gotta Give” – contează ce se întâmplă pe drum şi nu ce-ţi doreşti să găseşti la capătul lui, urmat de Radu Şerban care a arătat că poţi să-ţi descoperi adevărata pasiune în carieră în mod neaşteptat şi după 35 de ani.

Cristian Lupsa ne-a arătat că jurnalismul bine făcut poate face cetăţeni optimişti (provocarea este ce fel de guvern îşi doreşte cetăţenii optimişti, zic eu…) iar Razvan Capanescu a citat din Malraux: România este o țară formidabilă în care orice nenorocire se termină hazliu. Plus o scurtă întrerupere cu majoretele Gusto, care au şi sponsorizat evenimentul (bravo lor).

Partea a doua a fost mai interactivă şi mi-e destul de greu să rezum prezentările lui Cosmin Alexandru, Dragoş Bucurenci, Eugen Hriscu şi Emi Gal, dacă găsiţi o înregistrare pe radio linx urmăriţi-o de la cap la coadă, vă va place. Am rămas totuşi cu remarca lui Eugen Hriscu că oamenii sunt mult mai mult decât ceea ce fac

Felicitări lui Cristi Manafu pentru iniţiativă şi tuturor celor de la Evensys pentru organizare, mulţumiri pentru invitaţie şi abia aştept ediţia următoare. Şi o dedicaţie în ton cu evenimentul de azi (faţa marelui Louis spune la fel de multe ca şi clipul binecunoscut):