Sweet Tweet from Uniform on Vimeo.

sursa

Jon Radoff are un articol prin care arată de ce aceste două legi vor avea efecte negative asupra afacerilor. “But public policy needs to be thought of holistically: the overall costs and benefits to everyone in society need to be considered. Reasonable, noncommercial use of copyrighted content needs to be protected. When it comes to commercial use (such as on a social network), the law shouldn’t be so onerous that it impairs innovation.” Din păcate, din experiența personală avută cu reprezentanții industriei de muzică, ultima frază descrie cu mare exactitate ceea ce aceștia au urmărit constant: status quo care să blocheze orice inovație.

Alt citat : “If organizations like the MPAA had its way, we probably wouldn’t have an Internet today. Fortunately, the Internet happened out of their view for too long–and then exploded too quickly–for them to do anything about it.”

Jon subliniază impactul devastator pe care noile legi le pot avea în special asupra noilor afaceri sau chiar al blogurilor. “However, it isn’t just large companies like Google that are harmed. If the cost to Google is an inconvenience–the cost to startups is completely devastating. An entire startup website could be shutdown by the law simply because one copyright-holder decides to pursue the remedies allowed under PIPA. Bloggers and activists could be shut-up by powerful corporations, or by organizations such as the Church of Scientology which hasn’t been shy about silencing poorly-funded activists with legal challenges.”

Și în România au fost astfel de inițiative de modificare a mediului de afaceri, despre care am scris la timpul respectiv. Din fericire, până în acest moment, lucrurile nu au ajuns în situațiile extreme care ar fi fost posibile datorită noilor modificări. Un subiect care trebuie urmărit cu mare interes.

PS. Sunt adeptul principiului conform căruia drepturile de autor, indiferent de domeniu, trebuiesc protejate. În același timp însă nu sunt de acord cu abuzurile și mai ales cu folosirea autorilor drept paravan pentru a genera venituri de către alte organizații fără beneficii reale pentru autori.

1. SMS va rămâne metoda preferată a marketerilor de comunicare cu audiența. Corect, grosul campaniilor și bugetelor s-a dus pe campaniile cu SMS-uri. În unele cazuri aș spune că s-a exagerat – de exemplu mai multe persoane, fără să se cunoască între ele, mi-au menționat că s-au săturat de câte mesaje au primit de la Metro.

2. Promoțiile cu înscriere prin sms vor continua trendul ascendent din ultimii ani. Corect, am remarcat cel puțin zece noi nume care au folosit această tactică de mobile marketing în anul care se încheie. Rămâne să vedem în raportul Voxline unde s-a ajuns în plaja de 130-150 de campanii estimată.

3. Aplicațiile mobile vor fi pe locul doi in preferințele marketerilor. Corect, după campanii prin SMS a fost cea mai frecventă solicitare venită din partea marketerilor. Nu a fost și foarte des pusă în practică, datorită contextului (numărul posesorilor de iPhone și Android fiind mult mai mic la noi ca în alte țări). Din fericire au fost suficient de multe branduri care au făcut apel la aplicațiile mobile, cele mai multe fiind în domeniul bancar (unde gradul de utilitate se justifică). Din nefericire am văzut aplicații pentru iPhone în cazul unor branduri al căror public nu își permite și nu folosește un smartphone (ca să nu spun un iPhone). Nu dau nume pentru a nu descuraja această tactică de mobile marketing, oricum brandurile se știu ele singure

4. Campaniile de mobile web vor reprezenta o surpriza placuta prin rezultatele pe care le vor aduce in 2011. Mobile web va ramane un mediu subestimat de marketeri, precum mediul online acum zece ani, iar marii castigatori vor fi tocmai cei care vor folosi campaniile de mobile web tinand cont de audienta foarte mare (circa o treime din populatie) si de putinele reclame romanesti afisate printre sutele de milioane de reclame internationale livrate lunar. A fost probabil tendința cea mai bine formulată, așa încât nu am ce comenta în plus. A se vedea studiul de caz Nokia pe refresh.ro.

5. Campaniile pe Internet vor incepe sa integreze tot mai mult elemente de marketing mobil, prin introducerea validarilor prin sms, mult mai eficiente decat sistemele traditionale (IP/cookie) in cazul in care unul din obiective il reprezinta limitarea inscrierilor/voturilor, a comunicarilor importante prin sms (validare castigatori) sau prin extinderea campaniilor prin aplicatii mobile sau mobile web. Corect în special cu extinderea campaniilor prin aplicații mobile, cel mai bun exemplu și studiu de caz îl reprezintă Redescoperă România. Validările prin sms au rămas sporadice datorită lipsei de percepție beneficii vs costuri.

6. Codurile bidimensionale (coduri QR) vor începe să fie folosite de branduri pentru a extinde comunicarea din offline în mediul mobil. Corect, cel mai bun exemplu este Ziarul Financiar, cu mai multe reclame în varianta de tipar care conțineau coduri QR. Antena 1 a promovat frumos folosirea codurilor QR (un studiu de caz interesant prezentat la Zilele Biz), iar branduri diferite au confirmat o rată de răspuns de 1% în România.

7. Cupoanele mobile, evitate pana acum din comoditate, vor incepe sa prinda si in Romania. Intrarea Groupon pe piata romaneasca va obliga pe o parte din cei peste 30 de concurenti sa incerce sa se diferentieze prin introducerea cupoanelor mobile alaturi de cele pe email. Evident, metoda de comunicare va fi tot prin sms. Greșit, raționamentul logic de mai sus nu a funcționat pe această piață extrem de competitivă. În afară de câteva inițiative timide, nu am văzut folosirea cupoanelor mobile la modul serios și la potențialul pe care îl au.

8. Bugetele alocate pentru marketing mobil vor creste si in 2011 cu cel putin 20%, o buna parte din acesti bani fiind alocati campaniilor de testare si experimentare. Brandurile care folosesc acest mediu de cativa ani si au descoperit beneficiile unice pe care le ofera vor integra tot mai mult marketingul mobil in campaniile de comunicare. Corect. Deși valoarea pieței de mobile marketing în România este orientativă (nu sunt cifre oficiale), estimarea mea este că de la minim 5 milioane Euro în 2010 a sărit spre 7 milioane Euro în 2011. Maia Novolan (vezi Dan Dragomir) a estimat între 7 și 7,5 milioane Euro.

9. Marketingul bazat pe localizare in timp real va ramane la nivel de experiment. Corect, cu toate eforturile făcute de Vodafone în lansarea unui serviciu dedicat pe acest segment. Va fi un proces de durată și care s-ar putea să evolueze într-o direcție diferită de cea la care s-au gândit inițial marketerii.

10. Marketingul mobil bazat pe proximitate (bluetooth) va incerca sa umple golul lasat de lipsa campaniilor bazate pe localizare in timp real. Greșit, se pare că și la noi se confirmă o tendință care devine tot mai clară la nivel global: marketingul bazat pe proximitate va migra de la bluetooth la aplicații datorită mai multor factori (adopție, bariere tehnologice). Prin urmare campaniile prin bluetooth vor rămâne pe o nișă tot mai mică.

În concluzie 2011 a fost un an normal pentru mobile marketing în România: a continuat creșterea (atât valoric, cât și ca număr de campanii), a dominat SMS-ul (normal dat fiind că adopția a crescut cu 30% în România), iar aplicațiile mobile și codurile QR încep să fac parte din peisajul uzual. Marea dezamăgire (anticipată) rămâne ignorarea mobile web. Marea surpriză, în sens pozitiv, o reprezintă creșterea spectaculoasă a posesorilor de telefoane cu Android, de la 50000 la 500000 într-un an de zile. (și) De aici voi porni cu tendințele pentru 2012.

Ce sunt contoarele inteligente? Sunt acele echipamente de măsurare a consumului (în principal electric, dar și pentru apă și gaze) care transmit informații la intervale de timp regulate (o pot face și în timp de real acolo unde se justifică ținând cont de cantitatea de date care trebuie prelucrată) și care pot controla alimentarea la distanță. Mai multe detalii găsiți pe Wikipedia.

Ce legătură are această știre cu un blog dedicat telefoniei mobile și mobile marketingului (pe lângă rare însemnări personale)? Una din principalele metode de comunicare cu aceste contoare inteligente o reprezintă folosirea soluțiilor M2M bazate pe internetul mobil. Concret în România dacă în București și alte orașe se pot folosi conexiunile prin cablu/fibră care acoperă acceptabil teritoriul, în restul țării singura variantă rămân echipamentele de date mobile. Până acum am văzut doar la Vodafone că se pune cât de cât accentul pe M2M, sunt curios să văd reacțiile celorlalți operatori în acest domeniu. Dacă studiul este corect, în anii următori numărul conexiunilor la internet mobil făcut prin alte echipamente decât telefoanele mobile ar trebui să crească mult peste numărul conexiunilor la internet fix. Să vedem

Am ajuns la un total de 5,98 milioane de conexiuni la internet active, împărțite aproape în mod egal între abonamente (3,06 milioane) și cartele preplătite (2,92 milioane). Din acestea 3,54 milioane de conexiuni sunt în bandă largă, în continuare peste coenxiunile în bardă largă prin internet fix (3,13 milioane). Numărul celor care folosesc conexiunile la internet mobil prin intermediul cardurilor/modemurilor este de 0,97 milioane, ceea ce ne lasă 5,01 milioane de utilizatori de internet mobil care folosesc telefoanele pentru accesarea informațiilor.

Avem și date de trafic folosind internetul mobil: media pe primele șase luni ale lui 2011 este de 30 MB lunar de pe telefonul mobil (100 MB în cazul celor care au abonamente) și 1,1 GB lunar folosind cardurile/modemurile. În concluzie avem utilizatori, WiFi să trăiască

1. Weinvent.ro despre un panou publicitar care se completa vizual prin mesaje sms trimise de trecători. Scopul final realizarea autoportretului lui Van Gogh desenat cu vin – spnsorul fiind un producător de vinuri. Nu este primul exemplu de panou controlat prin sms, dar este primul pe care îl văd combinând arta cu vinul. Clipul mai jos:

2. Fragmente din discursul lui Maurice Levy (președinte CEO al grupului Publicis) de la Mobile Advertising Conference Londra. Punctează excelent cât de personal este mobilul ca media și cum trebuie schimbat modul de abordare în comunicare. Redau doar ultimul fragment :”What? You thought only phones had become smart? No way. There are smartphones, but there are also, above all, smart consumers. They are skeptical, informed and highly aware. Communicating with them will make our job harder, but it will also make it an even more compelling adventure.”

3. Un videoclip de 20 minute de la Ericsson despre viitorul conectat.

Bonus: un studiu despre procentul de 80% al celor care au un dispozitiv mobil cu acces internet pe care îl folosesc în timp ce se uită la televizor.

Interesant că ARPU (venitul mediu pe utilizator) asociat bunurilor virtuale la nivel global a crescut mai mult decât spectaculos din septembrie 2009 până în septembrie 2010 de la 0,3 USD la 7,8 USD – tot conform eMarketer

Dan Dragomir pare a fi sceptic cu privire la estimările de 100 milioane de telefoane cu Windows Mobile care se vor vinde în 2012. Mie mi se pare o cifră care se bazează pe orice altceva decât pe ceea ce se întâmplă în piață.

2011 este anul Android în România. De la 50000 de telefoane anul trecut vor crește de 10 ori, atingând o cifră rotundă de 500000 de telefoane.

Un infografic despre cât de dependenți suntem de telefonul mobil.

Așa cum i-am răspuns lui Dragoș Mănac în finală mi-am înscris proiectul pentru a primi opinii despre el și despre modul în care l-am prezentat și nu pentru competiția propriu zisă (asta ca să nu vă mirați de ce am ajuns acolo). Avantajul de experiență pe care l-am avut i-a convins pe jurații primei etape să noteze prezentarea mea suficient de bine pentru a prinde finala, cu toate că SMSFotbal încă nu și-a demonstrat viabilitatea din punct de vedere comercial. Și pentru a încheia acest capitol aș vrea să precizez că prezentarea mea mai avea puncte de îmbunătățit, dincolo de a demonstra viabilitatea conceptului.

De ce spun că Net Start-Up este un bun exercițiu pentru viitori antreprenori online? În primul rând pentru că, spre deosebire de alte evenimente, precum How To Web sau Venture Connect selecția este mai puțin strictă iar numărul proiectelor acceptate în competiție este dublu. Prin urmare un antreprenor cu o idee suficient de interesantă și la început de drum are mult mai multe șanse să ajungă la NetCamp decât la celelalte 2 evenimente (unde concurența a fost și din afara țării). Din acest punct de vedere este o oportunitate unică.

În al doilea rând pentru că te obligă să-i structurezi ideea de proiect într-o prezentare care poate sta la baza lansării sau dezvoltării proiectului. Faptul că în afară de prezentarea ta mai poți urmări celelalte prezentări este foarte important pentru că poți prelua idei sau moduri de abordare de la alții. Astfel începi să-ți dai seama singur ce poți face mai bine și unde ai greșit.

În al treilea rând pentru reacțiile și provocările la care te supun membrii juriului și mai ales pentru sugestiile lor. Dacă la How To Web acestea au fost oferite individual, la Net Start Up ca și la Venture Connect fiecare proiect a fost dezbătut deschis și pentru cineva la început de drum care este atent e foarte util să vadă problemele ridicate și la celelalte proiecte nu doar la proiectul personal. Este o mare șansă să primești observații sau sfaturi de la oameni cu experiență în domeniul în care vrei să-ți lansezi afacerea – astfel ai ocazia de a evita estimări eronate, moduri de a face bani nerealiste, implementări sau abordări greșite. Iar la fiecare proiect, indiferent de domeniu, la NetCamp a existat cel puțin o persoană cu experiență relevantă capabilă de o analiză pertinentă.

În al patrulea rând ai ocazia să scoți proiectul tău din sfera cunoscuților și prietenilor în fața altor persoane într-un interval foarte scurt de timp. Poți obține feedback nu doar de la cei din juriu, dar și de la restul audienței – în ceea ce mă privește asta am și făcut.

În ultimul rând pentru oportunitatea de a discuta mai în detaliu despre proiectul tău cu cei din juriu. Chiar dacă doar cele 5 proiecte finaliste la NetCamp au beneficiat de asistența membrilor juriului pentru prezentarea finală, nu te oprea nimeni să discuți mai mult fără să te califici în finală. Am văzut această deschidere din partea tuturor celor 5 jurați: Bobby Voicu, Dragoș Novac, Dragoș Rouă, George Lemnaru și Vlad Stan.

Bonus: de la un astfel de eveniment nu lipsește oportunitatea unor noi parteneriate (investitori, advisori sau parteneri)

Pentru curioși câștigătorul competiției a fost WhatFontis, un proiect de identificare a fonturilor folosite cu un istoric în spate (clienți, utilizare, venituri). Un câștigător meritat, care sunt convins că a plecat cu multe idei de îmbunătățire și dezvoltare de la eveniment.

1.Vor fi 5 evenimente într-unul singur. În afara conferinței vom avea
- START UP NOW, un workshop în cadrul căruia participanții vor învăța cum se transformă o idee într-un proiect web trecând prin toate etapele acestuia și beneficiind de îndrumarea unor cunoscuți antreprenori online.
- NET START-UP – o competiție de idei și proiecte dedicate Internetului. Participarea este gratuită și constă într-o scurtă prezentare a proiectului. Cea mai apreciată idee de către juriu va fi premiată cu 1000 de Euro, iar aici vă anunț că intenționez și eu să mă înscriu Detalii aici.
- WEWORKWEB – o întâlnire a dezvoltatorilor, designerilor și managerilor din companii de web development și interactive pentru a împărtăși ultimele noutăți și idei cu o parte din profesioniștii comunității web locale.
- MOBILEDEV – o sesiune care își propune să-i reunească atât pe actualii dezvoltatori de aplicații mobile, cât și pe cei interesați să abordeze teritoriul mobil și să afle cele mai noi aplicații și tehnologii din domeniu. Nu cred că trebuie să mai menționez potențialul mediului mobil în afaceri…

2. Cei mai bună listă de speakeri români cu experiență în antreprenoriat online de la evenimentele din România – pe câțiva dintre ei îi puteți urmări și în videoclipul de la finalul acestui articol.

3. Cea mai variată și accesibilă ofertă. Participanții din companiile mici sau consultanții independenți plătesc doar 250 de RON plus TVA, studenții doar 120 RON plus TVA, ceilalți participanți 350 RON plus TVA. Pentru studenți există și Bursele Ursus care asigură câștigătorilor invitații gratuite. Oricum, cel mai scump bilet este 100 Euro cu tot cu TVA, un super preț pentru un astfel de eveniment.

4. Are girul echipei cu cea mai mare experiență în organizarea de evenimente de la noi – Evensys, companie despre care nu cred că este nevoie să spun mai mult, cine nu știe poate vizita blogul lui Cristi Manafu. După 15 ani de participare la evenimente organizate atât la noi cât și afară pot să vă spun că mediul, respectiv buna organizare a unui eveniment sunt xtrem de importante. Degeaba am o conferință cu vorbitori de prestigiu dacă programul nu se respectă, confortul este precar, iar condițiile de relaționare date peste cap.

5. Este cel mai vechi eveniment din domeniu, ajungând la ediția numărul 5. Vechimea contează în sensul că structura programului se îmbunătățește în timp în raport cu așteptările participanților, iar eventualele neajunsuri de la evenimentele precedente sunt eliminate/remediate.

Mai jos un videoclip despre eveniment, înscrierile se pot face aici

NetCamp from Evensys on Vimeo.

1. interacțiunea cu utilizatorii ar trebui să fie de tip pull și nu push (adică utilizatorul să inițieze prima mișcare în contextul locației) . Rămân la opinia că nimeni nu dprește să fie urmărit non stop unde se află, iar punctul 3 din primul infografic ilustrează exemple de interacțiuni.

2. utilitatea serviciilor de localizare se bazează mai mult pe beneficiile pe care cei care le folosesc le obțin și mai puțin pe recompense virtuale – e o părere personală, eu aș înlocui la punctul 4 recompense cu beneficii. Dacă nu identificăm beneficii evidente, serviciile bazate pe localizare vor rămâne de nișă – vezi Foursquare versus Twitter.

3. pentru a lărgi nișa actuală ar trebui să asistăm la o răspândire a telefoanelor cu GPS încorporat, cu browser care să suporte identificarea locației și cu NFC integrat. Al doilea infografic abordează partea de NFC extrem de sugestiv.

4. operatorii mobili sunt pe cale să iasă din acest ecosistem, ca urmare a unor serii de erori de strategie. Dacă în zona de publicitate pe mobil încă mai pot recupera, aici sunt oarecum pe ultima sută de metri. Sunt extrem de curios să văd dacă vor reacționa sau vor renunța definitiv la această oportunitate de afaceri.

4+. tranzacțiile aferente serviciilor de localizare se pot face și fără a folosi tehnologia NFC – aici pot recupera operatorii mobili terenul pierdut dacă ajungem la tranzacții care includ și bani.

Pentru cine nu știe subiectul, ieri Vali Petcu a comentat pe Twitter despre ineficiența utilizării unor coduri QR afișate pe internet de către Costin cu ocazia anunțului despre noua agenție Bakers Digital Communication (btw, baftă Costin!). Comentariu cu care am văzut că au fost de acord mai multe persoane (nu doar Dragoș) tot pe Twitter.

Și totuși:
- Google încurajează afișarea de coduri QR alături de descrierile online pentru aplicațiile din Android Market
- Vevo folosește cod QR pe Youtube pentru a încuraja descărcarea aplicației de iPhone
- Codul QR din comunicatele de presă pentru Henessy/Kaws, în mare parte distribuite digital, a înregistrat 1,3 milioane de interacțiuni (ceea ce este o performanță)

Aceasta în condițiile în care un studiu recent Comscore arăta o adopție mică în țările din Vestul Europei sau în SUA. Motivele adopției reduse se regăsesc în argumentele lui Dragoș Novac și pornesc de la faptul că aplicația nu este preinstalată pe telefon dar și de lipsa completă de educație în folosirea ei. Adopția mare a codurilor QR în Japonia se datorează în primul rând eforturilor de educație a populației făcute de operatori și în al doilea rând a faptului că telefoanele vin cu cititorul preinstalat. Am întrebat ce pot face cu un cod QR tipărit persoane care nu lucrează în IT și nici nu au abilități tehnice și am constatat că nu au nici cea mai vagă idee, deși unii erau posesori de smartphone.

De ce se justifică implementarea unui cod QR online și cum de a ajuns Henessy la peste 1 milion de citiri?

În primul rând este vorba de obiceiul de consum: așa cum arăta studiul Comscore menționat procentul celor care scanează coduri QR din exterior sau alte locații unde nu au acces la un calculator este mai mic decât al celor care o fac de acasă sau de la birou. Prin urmare oamenii au telefonul la îndemână și în timp ce stau la calculatorul personal nu au nici o problemă în a-l folosi pentru a scana un cod QR.

În al doilea rând, sunt circa un miliard de persoane la nivel global care accesează internetul atât de pe un calculator personal cât și de pe telefonul mobil (decembrie 2010 conform Tomi Ahonen Consulting). Pentru o parte din aceste persoane mi se pare evident că le este mult mai simplu să scoată telefonul și să scaneze un cod afișat pe ecranul calculatorului care se referă la conținut adaptat special pentru telefonul mobil.

În ceea ce privește viteza mai mare de introducere a unei adrese web folosind tastatura telefonului față de folosirea unui cititor de cod QR este o falsă ipoteză. Marea majoritate a telefoanelor care pot accesa internetul nu au tastatură qwerty, iar introducerea unei adrese web, oricât de scurtă ar fi, ia timp. Pentru telefoanele touch, cititorul se accesează instantaneu prin short cut în același timp în care îmi ia să deschid browserul. Restul procesului este evident mai rapid folosind un cititor decât tastând adresa www. Viteza mai mare de acces la informație prin codul qr decât prin browser a fost unul din motoarele adopției acestor coduri (motorul major al adopției îl reprezintă puntea dintre off line și digital pe care o asigură codul qr)

Prin urmare, nu doar că există motive pentru a folosi coduri QR pe internet, dar avem și exemple de succes. Revenind la discuția de ieri, dacă vrem totuși să criticăm folosirea codului QR pentru Bakers Digital nu ne uităm la mediul de comunicare, ci la rezultatul implementării. Un site adaptat pentru mobil, conținut multimedia adaptat pentru mobil sau chiar o carte de vizită cu contactele agenției ar fi fost mult mai eficiente decât un simplu anunț text. Din punctul meu de vedere, mai important este că avem o inițiativă care continuă popularizarea codurilor QR și nu că se putea face mai bine. Nici una din fetele mele nu a reușit să alerge de la primii pași, cel mult să se grăbească

La final videoclipul cu implementarea în cazul Henessy pentru cine este interesat de studii de caz de succes:

Sony intenționează să preia controlul asupra producătorului de telefoane mobile Sony Ericsson. O decizie inspirată de succesul celor de la Samsung și HTC (pe zona de smartphone) și care e obligatorie. Vânzările de telefoane mobile au depășit criza, mai ales cele inteligente și loc de creștere mai este suficient, mai ales că partea de amuzament prin jocuri migrează dinspre console înspre smartphone.

Magazinele tradiționale încep să se ajute de smartphones în eforturile de creștere a vânzărilor. Inițiativa e în State, inspirată după succesul Tesco în Coreea de Sud – nu cred că mai trebuie să dau link despre campania derulată la metrou

Dacă laptopul de 100 USD pentru țările slab dezvoltate a întârziat să apară, în India avem tableta de 35$. Prețul e pentru studenți ceilalți o pot cumpăra cu 61 USD și se caută o soluție pentru tableta care să coste mai puțin de 10 USD.

Nu în ultimul rând, AdAge publică rezultatele unui studiu din care rezultă că momentul de noutate în reclamele pe mobil a fost depășit. Prin urmare reclamele prost făcute au rezultate negative asupra brandului și intențiilor de cumpărare. De altfel diferențele de performanță între reclamele bine făcute și cele proaste sunt spectaculoase. De remarcat că au avut peste 100000 de persoane care au participat la studiu.

În ceea ce privește rezultatele Apple în ultimii 4 ani sunt impresionante via:

Cu toate aceste rezultate impresionante, închei cu un citat, din aceeași prezentare, al lui Albert Einstein: “Not everything that can be counted, counts; not everything that counts can be counted”. Steve Jobs a influențat decisiv 4 industrii și aceasta înseamnă mult mai mult decât creșterea veniturilor și a cotației acțiunilor Apple

via

Modificarea a apărut datorită faptului că în contabilitatea Groupon se înregistra valoarea completă a unui voucher de cumpărături, în loc să se înregistreze doar valoarea care rămânea în companie după plata comisionului către comerciant. Motivul pentru care trebuia să înregistreze la vânzări valoarea netă în locul celei încasate se bazează pe principiul că serviciile Groupon se derulează în baza produselor/serviciilor oferite de comerciant către beneficiarii cupoanelor. Deci nu se pot include în venituri și suma ce revine comerciantului din banii încasați de la consumatori, doar valoarea serviciilor efective prestate de Groupon.

Pentru a înțelege mai bine vă propun o analogie. Gândiți-vă la agenția de turism care facturează contravaloarea biletelor de avion și a cazării, plătește contravaloarea acestora către furnizori, iar în contabilitate înnregistrează la venituri doar comisionul său (reprezentând diferența între ce a facturat și ce i se facturează). Aceasta pentru că agenția de turism furnizează efectiv servicii de rezervare și nu de cazare/deplasare cu avionul.

De ce a mărit Groupon artificial vânzările? Din dorința de a arăta o creștere mult mai spectaculoasă într-un interval scurt de timp (una din poziționările lor către investitori este prima companie din istoria IT care a ajuns la un miliard de dolari într-un timp așa scurt). Creștere care permitea susținerea unei evaluări mai bune în fața investitorilor. Din păcate pentru ei, cred că această mișcare va avea un efect foarte prost de imagine – multă lume va începe să-i compare cu Enron (compania care își mărea artificial cifra de afaceri pentru a-și crește valoarea la bursă și care în final a intrat în faliment). Iar necazurile nu se opresc aici, după 5 luni COO-ul Groupon se întoarce la Google, care a lansat deja un produs concurent.

Cum a fost posibil acest lucru? Destul de simplu, s-a încercat specularea principiilor de contabilitate printr-o interpretare așa cum își doreau profitând că sectorul afacerilor de cupoane este foarte nou și nu existau reglementări specifice. Dar până la urmă principiile de contabilitate sunt destul de clare și interpretarea Groupon nu a fost acceptată. Spre deosebire de cazul Enron unde au fost falsificate documente contabile, aici doar s-a încercat o altă interpretare – unul din motivele pentru care marile firme de audit au succes fiind abilitatea lor de a găsi interpretări “creative” în favoarea clienților, și nu de a aviza falsuri în contabilitate.

Tot legat de performanțele Groupon, în WSJ s-au publicat cifrele cu veniturile medii pe abonat la ofertele de reduceri. În doar doi ani acestea s-au prăbușit de la peste 15 dolari la mai puțin de 5 dolari pe abonat. Iar aceste cifre ridică semne de întrebare privind la viabilitatea pe termen lung al acestui model de afacere, mai ales că au început să apară studii internaționale prin care imaginea brandurilor care se asociază cu Groupon începe să aibă de suferit în ochii clienților.

Și dacă tot vorbim despre modelul de business al cupoanelor, unde singura diferențiere față de competiție pentru Groupon o reprezintă masa foarte mare de clienți înscriși, uitați un exemplu creativ, bazat pe Augmented Reality:

Update: am avut un comentariu despre agenții de turism care înregistrează la venituri toată valoarea biletelor de avion, la care am făcut precizări. Discuția rămâne deschisă, sunt curios să aud și alte opinii pe această temă.

Revenind la eveniment, în afară de organizarea excelentă (programul a fost respectat foarte bine, fără întârzieri cum se întmâplă la alte evenimente) mi-a plăcut ideea cu sesiunea inspirațională. O sesiune despre care nu poți scrie (părerea mea) și la care doar poți participa pentru a o aprecia.

În prima parte Cristi Manafu a inclus în valul noilor tendințe fenomenul de TV social și de recunoașterii a imaginilor. Cred că această din urmă tehnologie va fi cea care va înlocui codurile QR, am văzut deja câteva exemple foarte bune. Andrei Oltei de la Vodafone a venit cu cifre despre vânzările de smartphone: au ajuns la peste 25% din vânzările de telefoane, Nokia rămâne pe primul loc, iar Android este prezent pe mai mult de 50% din telefoanele inteligente vândute de Vodafone. Andrei a menționat IBM Simon drept primul smartphone, dacă aceasta e considerat cu această titulatură, atunci primul model de Nokia Communicator a fost primul super phone.

În această sesiune s-a anunțat și lansarea magazinului de aplicații al Vodafone, care oferă deja opțiunea de cumpărare direct de pe factura telefonică. Iată că și România intră pe harta Vodafone de aplicații pentru mobil, iar printre primele aplicații din magazin am remarcat lansarea versiunii Android a Trilulilu. Cu această ocazie s-au anunțat și noile proiecte de propunere aplicații și implementare: vodafone.ro/oaresepoate și vodafone.ro/oricesepoate. Sesiunea s-a încheiat cu câteva informații despre mobile web în România din partea lui Christen Krogh – Opera. Browserul Opera este cel mai folosit în România conform datelor de la Vodafone, cel mai vizitat site este Google, iar doar sport.ro si prosport.ro prind top 10 site-uri mobile (în top 15 mai apar gsp, tpu si libertatea) ca dovadă că încă nu avem conținut local care să concureze cu proiectele internaționale.

Sesiunea Future Trends s-a dovedit super populară, la un moment dat trebuia să te strecori printre scaune dacă vroiai să părăsești sala. S-a discutat foarte mult despre aplicațiile pe mobil, atât native, cât și mobile web, iar Alex Iosef a prezentat noul eco sistem Cinemagia care va lansa un parteneriat de TV streaming împreună cu LG și Samsung. Din păcate au fost câteva prezentări cu mici lipsuri la documentare, precum afirmația lui Radu Dumitru că doar aparatele foto au început să încorporeze proiectoare de anul trecut, în timp ce telefoanele mobile stau departe de acest trend. De fapt primele modele de telefon cu proiector încorporat au apărut din 2009, e adevărat în Japonia, dar totuși e o inițiativă care nu a fost neglijată, doar că nu a ajuns aplicată pe scară largă.

În concluzie a fost un super eveniment, început dimineața devreme și terminat noaptea cu petrecerea din Centrul Vechi. Sunt curios cu ce va veni ediția din 2012 pentru a păstra ștacheta la fel de sus

Alte două știri pe care le-am dat și pe Twitter și pe care le reiau aici pentru că t.co merge din ce în ce mai prost – aproape deloc când intrăm pe fusul orar cu activitate din US…

1. Intel se aliază cu Google pentru a optimiza dispozitivele mobile care folosesc Android pentru cipurile Intel. E o mișcare logică din partea Intel, în condițiile în care Nokia a renunțat la Meego, sistemul de operare gândit în parteneriat cu producătorul american. Dacă mai adăugăm și anunțul Microsoft de a colabora cu Arm, concurentul Intel, pentru noul Windows, situația e cât se poate de clară.

2. Bannerele pe mobil sunt de șase ori mai eficiente decât bannerele online. Un studiu tot eMarketer, am mai scris pe tema aceasta acum o lună și jumătate.

Cea mai mare provocare o reprezintă respectarea dreptului la o viață particulară, altfel oamenii nu vor fi dispuși să lase colectarea acestor informații de către terți. Provocare pe care cel mai mult o resimțim în prezent la serviciile bazate pe localizare, care vor deveni automatisme. Standardul va fi ca informațiile despre locație să fie procesate permanent și acest lucru va fi invizibil pentru oameni.

Cât despre tablete, Sarah Rotman consideră că acestea nu vor înlocui calculatoarele ci consolele de jocuri și televizoarele mai mici (răspândite prin casă). Recunosc că principalul argument pentru care aș deveni utilizator constnat de tabletă ar fi dacă m-ar interesa în mod deosebit conținutul video, totuși nu cred că o tabletă va înlocui un televizor, fie el mic, pentru că și televizoarele evoluează și devin tot mai inteligente. În schimb sunt de acord cu faptul că vor avea un mare impact asupra consolelor de jocuri, după cum ați și în infografic 84% din proprietarii de tablete le folosesc pentru jocuri. Articolul complet aici.

– publicitatea pe mobil încă este în faza de început și multe persoane încă nu au fost expuse acestei forme de reclame. Prin urmare factorul de noutate și curiozitate îndeamnă la a da vedea ce este dincolo de banner

– foarte multe branduri și activități nu au o prezență în mobile web, prin urmare cei interesați de a descoperi mobi site-uri din categoria lor de interes reacționează când văd un banner (exact ca în perioada de început a publicității online)

– utilizatorii mobile web sunt captivi ecranului încă mic și a modalităților de navigare mai restrictive specifice telefoanelor mobile, prin urmare fenomenul de banner blindness încă nu a căpătat amploare

Cifre despre rata de click pentru bannere din diferite categorii găsiți în acest articol eMarketer.

Bonus: alte trei analize din zona mobile de luna aceasta publicate de eMarketer:
- obiceiurile de achiziție sunt influențate de accesarea social media cu telefonul mobil

- majoritatea publicitarilor vor integra canalul de comunicare mobil în campanii (studiu este pe US)

- emailul primit pe mobil influențează cel mai mult decizia de achiziție, depășind tradiționalul sms la eficiență.

Știrea detaliată în Financial Times, alături de altă știre legată de distribuția de video pe mobil: filmul “X-Men: First Class” va fi disponibil în Android Market pentru locuitorii din SUA, Marea Britanie Franța și Germania. Filmul se va descărca întâi pe calculator și de pe computerul personal va fi transferat pe telefon – mai multe informații aici.

Și un bonus: sculptură scoasă la vanzare online pentru 3 milioane $, încă sub valoarea celei mai scumpe tranzacții de ecommerce înregistrată pe Ebay acum un deceniu care s-a apropiat de 5 milioane $