Până la idle screen și vânzarea de conținut digital cum ar fi accesul la ziare de pe mobil, Android are cale lungă să atingă un miliard de utilizatori, la ritmul de 160000 telefoane pe zi înseamnă mai puțin de 60 de milioane pe an (care este numărul total de smartphone vândute în ultimul trimestru al acestui an)

Pe măsură ce procesul de privatizare a avansat și economia a început să fie dominată de companii private și nu companii controlate de stat, gradul de colectare al taxelor a scăzut, fiind înlocuit de opțiuni alternative de reducere a bazei de impozitare. Aceasta este de altfel strategia fiscală a tuturor corporațiilor mari, care uneori au soluții foarte simple de transferare a profitului impozabil în țara cu cea mai bună politică fiscală – și aici nu este vorba doar de bine cunoscutele societăți off shore, dar și de companii din țări europene cu taxe mult mai reduse decât România. Apariția sistemului de micro întreprinderi a stimulat plata legală a unor venituri de natură salarială fără a fi necesară și plata taxelor aferente, eliminând plata “la negru”. De altfel, taxele asociate salariilor sunt inadmisibil de mari dacă ne gândim că protecția socială pentru pensionari este o vorbă în vânt (am rămas plăcut surprins de recenta decizie a Curții Constituționale) iar sistemul sanitar nu funcționează decât contra cost, deși cota de asigurări sociale este consistentă.

Ajungând la recentele modificări de taxe ale unui guvern incapabil să controleze nivelul cheltuielilor (2009 e un record istoric absolut de dare de mână), primele speculații pe care le-am văzut ar fi legate de neplata acestora sau de creșterea evaziunii fiscale. Sincer, nu cred prea mult în ipoteza neplății taxelor, mai ales că discutăm de TVA, una din taxele monitorizate strict și pe care nici o companie care dorește să rămână în afaceri nu-și va permite să nu o achite. Cât despre evaziune, nu va fi cazul, ceea ce se va întâmpla în mod sigur va fi optimizarea fiscală imediată în cazul modificării cotei unice la un nivel care va stimula această modificare. Principala problemă va fi impactul negativ al cotei TVA 24% asupra consumului și obținerea efectului opus celui declarat de guvern, creștere economică negativă. Ce putem face, în afară de a căuta alte orizonturi de derulare a afacerilor și a ne înarma cu răbdare (nu văd nici o mare companie părăsind piața locală) ?

Soluția este tradiționalul haz de necaz, care ne-a permis să trecem peste confiscarea valutei într-un stat cu o economie de piață, peste dobânzi la creditele bancare de peste 100% (1995) sau peste prăbușirea leului față de dolar la jumătate în doar două luni (ianuarie-feburarie 1997). Probabil ați început să primiți și voi pe email un mesaj intitulat “propuneri de ieșire din criză” așa că nu voi reda aici decât una din propuneri, mai de sezon:
Taxa de caldura pentru vara deoarece orice cetatean care tine geamul deschis primeste gratuit incalzire prin bunavointa Sfintului Guvern si nu este normal. Astfel pentru fiecare geam deschis vara , la caldura peste 18 grade se va plati o “taxa de geam deschis” in valoare de 12 euro/geam. La mai mult de 3 geamuri deschise se va considera a doua casa si se va impozita dublu. Pentru geamurile inchise se va acorda o reducere de 50% dar numai pina la 24 de grade.

Cu răbdare și încredere vom trece și peste această demonstrație de guvernare tipic românească pe care noi am susținut-o și o sprijinim în continuare, nu-i așa?

Mâine are loc cea mai importantă conferință locală dedicată marketingului organizată de Evensys, Marketing360 devenind deja o tradiție. O serie întreagă de vorbitori de calibru participă la eveniment, inclusiv invitați internaționali, prin urmare ar fi bine să luați în calcul schimbarea planurilor pentru mâine și să ajungeți pe acolo. Mă găsiți și pe mine la Crowne Plaza, dar nu voi avea prezentare, anul acesta colegul meu Bogdan Apostol vă va arăta cum pot fi folosite QR codes într-o campanie de marketing. Ca de obicei avem twitterwall.ro unde veți putea mesajele trimise prin twitter de la conferință folosind #mk360.

Am intuit potențialul acestor două domenii încă din 2003 când m-am alăturat Voxline, se pare că se apropie momentul confirmării

Plățile prin telefonul mobil (mai exact prin sms) au fost unul din primele proiecte pe care le-am demarat la începutul lui 2003, bazându-mă pe experiența plăților folosind rețeaua de telefonie fixă începute cu 5 ani în urmă și mizând pe creșterea ofertei de bunuri și servicii virtuale bazate pe internet. În contextul în care comisioanele depășeau lejer 50%, doar vânzarea unor bunuri și servicii cu cost de producție și de promovare apropiat de zero putea susține plățile prin sms. Din fericire, 2 ani mai târziu Orange a lansat un serviciu dedicat plăților prin telefonul mobil cu alte comisioane mai mici, care deși erau și sunt mult mai mari decât la plata prin card, au dus la explozia acestor servicii și la noi. De altfel, vânzările cu plata prin sms a CD-ului cu jocul Magic World au fost apropiate de vânzările prin rețelele de retail, ceea ce a fost surprinzător pentru noi. Între timp serviciile de plăți prin telefonul mobil au fost adoptate și de ceilalți operatori și, în ciuda diferitelor limitări și a costurilor care rămân mult mai mari ca la procesarea prin card, acestea cresc în popularitate de la un an la altul, iar 2010 nu va face excepție.

Marketingul mobil a fost un concept complet nou pentru mine în 2003, el fiind foarte susținut de 2 dintre fondatorii Voxline ( Theo care ne aducea multe exemple din Europa de Vest și Șerban care a intuit popularitatea telefoniei mobile într-o perioadă când eu eram mai sceptic ). Mi s-a părut ceva extrem de interesant, mai ales că veneam din poziția cuiva care avusese un buget de comunicare de peste un milion de dolari pe an și care nu urmărea nici câte GRP cumpără și nici ce audiență a atins cu machetele de presă (erau obiective secundare și instrumente de negociere a prețului de achiziție), ci câte tranzacții se realizau în urma unui spot sau a unei machete. Lucrurile s-au mișcat foarte greu la început așa cum mă așteptam după experiența avută cu vânzarea de publicitate online (care în 2003 era și ea foarte jos, în jur de un milion de Euro dacă nu mă înșel) dar perseverența și încrederea în avantajele unice ale marketingului mobil ne-au permis să demarăm în 2004 prima campanie de anvergură, în care i-am implicat și pe cei de la Connex/Vodafone pentru brandul 7days. Marketingul mobil poate înregistra mari creșteri în 2010 la nivel global (vedeți estimarea JP Morgan din articolul anterior sau creșterile între 100% și 300% din studiul de pe blogul lui Chetan Sharma) și va crește fără îndoială și în România.

Spor la video urări cât mai originale & tradiționalul Crăciun Fericit!

Alexis Bonte a început cu o prezentare foarte bună “Trials and tribulations of an entrepreneur” în care a făcut un scurt istoric al experinețelor sale (de unde rezultă că norocul, intuiția și curajul sunt vitale în succesul unei afaceri). Tristă afirmația “Romanian online advertising market lacks professionalism” și că piața locală e mai mică decât ar trebui să fie din partea cuiva care știe ce înseamnă un proiect online de peste un miliard de dolari și din păcate adevărată. Fapt pentru care Alexis a vorbit mai mult despre erepublik care are modelul de business independent de publicitatea online (pe lângă avantajul expunerii internaționale). Astfel am remarcat că erepublik a primit finanțare mai mare de 12 Euro pe jucător activ (în telecom se făceau evaluări după numărul de abonați/clienți pentru un joc mi s-a părut foarte interesant). Alexis a oferit multe sfaturi utile pentru cine demarează un business online, sper ca prezentarea lui să fie publică pentru a le vedea.

Din partea casei de avocatură Ana Maria Andronic a avut o prezentare interesantă despre drepturile de autor, ce poate fi protejat, cum poate fi protejat și ce nu poate fi protejat care a generat foarte multe întrebări din sală. Personal am rămas dezamagit de răspunsurile primite la întrebarea pe care am pus-o “Is today copyright concept obsolete?” mai ales că a încercat o paralelă cu industria muzicală care se confruntă la nivel mondial cu o rată a pirateriei (oare chiar este piraterie?) mai mare ca la software…

În partea a doua am avut doar prezentări, fără întrebări (se depășise limita de timp). Guillaume Latour a avut o bună prezentare pentru cine nu știe cum lucrează fondurile de investiții și dorește finanțare de la ele, Alexandre Almajeanu a arătat criteriile după care se ghidează un business angel în selectarea unui proiect iar Vlad Stan a făcut un bilanț și o prezentare a Seed Money sub forma unor întrebări ale căror răspuns era Yes (titlul prezentării). Sper ca toate prezentările să fie disponibile online pentru că cine este interesat de demararea unui proiect online și obținerea unei finanțări pentru el va găsi informații valoroase.

Mulțumiri pentru invitație (accesul a fost gratuit pe bază de invitație) și felicitări celor de la Biriș Goran pentru inițiativă, organizare și speakeri. Au intuit corect unul din punctele care nu este stăpânit de antreprenorii din internetul autohton – drepturile de autor – și cine știe, poate acesta va deveni un new business pentru ei

Mesajul principal este că publicitatea bine făcută întotdeauna vinde și cheltuielile cu publicitatea ar trebui asimilate cheltuielilor de producție. Pe aceasta temă cartea include grafice relevante prin care arată cum brandurile care au continuat sa investească în publicitate în perioadele de criză economică au ieșit în avantaj față de cele care au redus aceste cheltuieli (tot se discută despre reducerea bugetelor de publicitate pe 2009)

Sunt multe lucruri care mi-au plăcut, cartea este scrisă foarte bine cu multe fraze memorabile și care sunt valabile și în alte domenii, nu doar în publicitate. Iar pentru cei fascinați de publicitate, conține o colecție de reclame, majoritatea din categoria “așa da”, dar și exemple de “așa nu”. Sfaturile lui Ogilvy sunt demne de urmat în orice business, eu fiind cu totul de acord cu filozofia lui de afaceri

Iată și 3 citate, valabile 100% în ziua de azi: “At the start of you career in advertising, what you learn is more important than what you earn” ; “When people aren’t having any fun, they don’t produce good advertising” ; “Avoid clients whose ethos is incompatible with yours.” Putem înlocui cuvântul publicitate cu majoritatea domeniilor de activitate și sfaturile rămân valabile. Cartea este în limba engleză, dar acesta nu ar trebui să fie un impediment pentru cei care nu au citit-o încă, poate prețul de 100 RON să pară o mică barieră în calea cunoașterii

Enjoy!

Pe 22 iulie se anunță parteneriatul Blyk – Vodafone Olanda, prin care, în loc sa creeze un nou operator mobil virtual pentru piața olandeză, asa cum se intenționa inițial, Blyk va furniza servicii de mobile advertising utilizatorilor Vodafone, urmând să împartă veniturile obținute din aceste operațiuni cu operatorul mobil. Detalii în Financial Times

Pe 24 iulie, pe site-ul Telecoms.com se anunța că Blyk va renunța la poziția de operator mobil virtual, considerând proiectul Blyk un eșec. Jonathan Macdonald le atrage atenția ca nu este vorba de un eșec, cu un articol scris pe blog pe 2 iulie(!), în care punctează :”Blyk has fundamentally changed what commercial communication via mobile means. Forever”. Articolul merita citit integral, îl găsiți aici

Pe 27 iulie, Reuters anunță parteneriatul dintre Orange UK și Blyk în furnizarea serviciilor de mobile advertising utilizatorilor operatorului mobil. Este vorba de tarife speciale oferite celor 16 milioane de clienți care vor accepta să primească reclame pe telefonul mobil. Fac o scurta paranteză, dintr-un studiu făcut anul acesta printre consumatorii din UK reieșea ca 64% dintre aceștia ar fi de acord să primească reclame pe telefonul mobil în schimbul unor reduceri la factura telefonica, în România procentul era de 98%! deci e posibil să apară Blyk și la noi în curând In același timp, CEO Blyk confirmă renunțarea la activitățile de operator mobil virtual, în favoarea unor parteneriate cu operatorii mobili în furnizarea de servicii de mobile advertising, fapt ce le-ar asigura o expansiune mai rapidă (ceea ce ar permite campanii regionale) și focus pe competentele căpătate în cei 2 ani de livrare campanii pe telefoanele mobile.

Astăzi, 28 iulie, cei de la Telecoms.com remarcă repoziționarea Blyk în furnizor de servicii de mobile marketing, prin acordul cu Orange UK, Blyk se va ocupa de conceptul si implementarea campaniilor și relația cu advertiserii. In concluzie, modelul de business prin care se ofereau servicii de telefonie mobilă gratuită în schimbul publicității s-a dovedit încă o data ineficient (probabil vă mai amintiți de site-urile care permiteau trimiterea de sms gratuite care au dispărut intre timp, în Franța a existat un operator care oferea apeluri gratuite cu condiția ca acestea sa fie întrerupte de mesaje publicitare și nu știu să se fi dovedit un mare succes comercial). De remarcat deciziile celor 2 operatori mobili care au înțeles că publicitatea pe mobil este mult mai complexă decât pare și au început acest parteneriat cu Blyk, care le permite să se concentreze în continuare pe serviciile de bază, dezvoltarea infrastructurii și a bazei de clienți.

O altă confirmare că e o perioadă dificilă pentru operatorii mobili virtuali: anunțul de astăzi privind achiziția Virgin Mobile USA de către Sprint Nextel, comunicatul de presă este aici.

Dacă în articolele precedente ați aflat despre importanţa cash-flow-ului în desfășurarea activității și cum vă puteți estima necesarul de resurse financiare, acum este timpul să vă prezint câteva sfaturi.

În relațiile cu furnizorii, acordați atenție tentațiilor oferite de discounturile suplimentare pentru anumite volume minime de achiziționat. S-ar putea să vă bucurați de o reducere de 3-5% la prețul de achiziție, dar ritmul de vânzare sau de consum al serviciilor sa fie mult mai lent, iar această reducere de câteva procente să însemne bani imobilizați, ce puteau fi folosiți pentru achiziționarea altor produse care, chiar dacă au o marjă de profit mai mică, se pot vinde mai repede și, prin urmare, pot crea un profit total mai bun decât produsele cu marja de profit mare și ciclu de vânzare mai lung. Altfel spus, încercați să vă optimizați stocurile de produse raportat la resursele financiare pe care le aveți la dispoziție, pentru a încerca un rulaj cât mai mare într-un interval de timp dat.

Dacă plățile către furnizori au o ritmicitate regulată (de exemplu, la 30 de zile de la livrare) și vi se ofera reduceri pentru plata pe loc, puneți în balanță valoarea reducerii cu valoarea dobânzii pe care ar urma să o plătiți la bancă pentru echivalentul sumei împrumutate pe perioada de timp pana la scadenţa uzuală.

Atunci când este posibil, încercați să vă selectați furnizorii și în funcție de facilitățile pe care vi le oferă la termenele de plata. Câtă vreme dobânzile bancare la credite depășesc 20%, iar rata profitului în activitatea pe care o desfășurați este asemănătoare, este de preferat să optați pentru furnizorii care vă oferă credit comercial (plata la un anumit interval de timp de la livrarea produsului/serviciului), pentru a nu fi nevoiți să faceți apel la împrumuturi în perioada când încasările nu au acoperit încă valoarea produselor/serviciilor achiziționate. Dacă aveti o activitate cu o rată a profitului mare (peste 50%), puteți lua în calcul finanțarea acesteia prin împrumuturi bancare (dacă vă calificați pentru ele), prin urmare, lucrați cu furnizorii care oferă cel mai bun preț, dar cer banii în avans/la livrare.

Stabiliţi termene de plată pentru clienți în funcție de ciclul plăților pe care le aveți de făcut. Dacă furnizorii vă permit efectuarea plăților la un anumit interval de timp, puteți transfera clienților acest interval. Dacă sunteți obligați să plătiți furnizorii la livrare, este de preferat să cereți clienților plata în avans pentru o parte din servicii/produse, iar la livrare – plata pentru diferență. Rețineți că generozitatea în amânarea încasărilor de la clienți va avea costuri financiare asociate cu dobânzile de plată pentru sumele de bani de care aveți nevoie să vă desfășurați activitatea, până la încasarea banilor de la clienți, iar rezultatul final al activității s-ar putea sa nu mai fie la fel de bun cum pare inițial.

Dacă sunteți în situația fericită de a încasa banii de la clienți înaintea plăților către furnizori sau aveți un exces de bani care nu trebuie cheltuiți imediat, folosiți variantele de depozit pe termen foarte scurt sau scurt pe care vi le oferă instituția bancară cu care lucrați (depozite de o zi “overnight”, depozite la câteva zile, pe o săptămână, pe două săptămâni). Fiecare bancă oferă astfel de instrumente, plafoanele minime pentru acest tip de depozite variază, prin urmare, căutați instituția financiară care vă oferă cele mai bune condiții, dat fiind specificul afacerii voastre, și profitați de faptul ca banii care nu trebuie cheltuiți imediat pot aduce la rândul lor bani.

În concluzie, ocupați-vă de estimarea fluxurilor de numerar, urmăriți îndeaproape evoluția acestora pentru a putea interveni în timp util (notificați clienții care întârzie plățile, nu depășiți termenele scadente pentru plățile pe care le aveți de făcut, astfel încât să evitați penalitățile de întârziere, aveți pregătite rezerve de bani pentru perioadele când ați estimat că aveți nevoie), ajustați evoluția fluxurilor de numerar și profitați de orice surplus de numerar, în măsura în care este posibil.

Vă invit să citiți restul articolului pe antreprenor.net

Nota: acest articol a apărut în Business Standard – Antreprenor din 4 mai 2009

Unii au calcule orientative cu veniturile pe care speră să le obțină și cheltuielile de operare aferente pe care le pot grupa într-un buget de venituri și cheltuieli, iar restul au o idee generală despre cum vor câștiga bani fără a încerca estimări concrete, sub scuza că este un produs/serviciu nou, iar piața este foarte greu de estimat. Nu am întâlnit încă pe cineva care, pornind de la bugetul de venituri și cheltuieli și adăugând planul de investiții, să aibă și un tablou al fluxurilor de trezorerie (termenul contabil consacrat) sau o estimare de cash flow forecast (termenul de afaceri anglo saxon).

Aşa cum orice idee de afacere ar trebui susținută măcar cu un buget de venituri și cheltuieli din care să rezulte într-un orizont de timp că se ajunge în punctul în care veniturile vor fi mai mari decât cheltuielile (pentru a justifica consumul de resurse și recuperarea investiției inițiale), ea are nevoie de o estimare a fluxurilor de numerar, datorită termenelor scadente diferite de încasare a banilor de la clienți, de plată a furnizorilor. Un exemplu clasic de necesitate privind estimarea cash flow-ului îl avem în micile magazine, care întâi se aprovizionează cu marfa pe care, de multe ori, o plătesc imediat la livrare (există și termene de plată la una-doua săptămâni pentru anumite produse) și apoi urmează să încaseze banii de la clienții care cumpără produsele din magazin în perioada ulterioară.

Pe lângă decalajul temporar între momentul plății pentru cheltuielile de operare și momentul încasării banilor de la clienți, care poate duce la o lipsă temporară de lichidități și, în consecință, la o lipsă în aprovizionarea cu anumite sortimente, apar situații în care este necesară achiziționarea anumitor bunuri de folosință mai îndelungată (de exemplu, o mașină pentru aprovizionare) și al căror cost este recuperat parțial în bugetul de venituri și cheltuieli prin cota de amortizare stabilită și nu poate fi transferat integral în adaosul comercial al mărfurilor vândute. Practic, majoritatea investițiilor făcute în echipamente/tehnologie impun existenta unor rezerve de bani pentru finalizarea lor, întrucât sumele încasate în primele luni din veniturile realizate ca urmare a investițiilor sunt insuficiente pentru a acoperi valoarea achizițiilor.

Ultimul argument pe care îl aduc în favoarea necesității estimării cash flow-ului este că o afacere nouă se va confrunta frecvent cu abateri între vânzările/cheltuielile estimate și cele care apar în realitate. Dacă la afacerile cu vechime există o bază de clienți si furnizori care generează venituri și cheltuieli relativ predictibile, lansarea unui nou produs/serviciu se va confrunta cu realitatea unor costuri mai mari decât cele estimate inițial, pentru a păstra calitatea produsului/serviciului sau pentru a atinge pragurile de vânzări dorite, iar estimarea volumului vânzărilor este în general prea optimista, datorata încrederii antreprenorului în succesul ideii sale. Prin urmare, având o estimare de cash flow, putem introduce imediat diferențele apărute cu efect în modificarea necesarului de lichidități pe perioada următoare. Citiți în numărul următor mai multe despre cum se face estimarea cash flow-ului.

Pentru indecişi iată 3 motive bune de a nu rata acest eveniment:

1. “In dark days, e-commerce shines” citat din ultimul studiu emarketer pe teme de comerţ online, care arată o creştere a vânzărilor prin internet de 58% în primul trimestru al anului – detaliile le găsiţi aici

2. Vânzările prin internet au dinamică şi elemente specifice diferite de vânzările tradiţionale, dacă vreţi să luaţi în calcul acest nou segment de creştere a cifrei de afaceri ar fi bine să aflaţi cât mai multe înainte de a demara

3. Nu doar că preţul webinarului este mai mic ca al unei ieşiri în oraş, dar propunerea lui Liviu este de a plăti la final, dacă aţi fost mulţumiţi de webinar.

Nu în ultimul rând aş vrea să remarc economia de timp pe care o permite un webinar, sunt convins că tot mai multe din cursurile/trainingurile tradiţionale vor migra spre soluţii de instruire la distanţă folosind internetul.

PS. Nu este un articol plătit (da, îl cunosc pe Liviu Taloi), iniţiativa îmi aparţine în exclusivitate, nu am discutat nimic pe această temă deşi ne-am întâlnit în cursul săptămânii la Web Club. Face parte din categoria proiectelor care îmi plac şi pe care mi se pare firesc să le susţin (precum cursul de advertising online al lui Doru Panaitescu sau trainingul de social media al lui Cristi Manafu) pentru că mediul digital local se poate dezvolta mai bine cu astfel de iniţiative.

Fiecare participant va avea un mentor personal cu care va petrece patru saptamani la biroul acestuia din urma. Mentorul il implica atat in activitatile sale cotidiene, cat si ii ilusteaza strategia prin care a reusit sa construiasca si sa administreze compania pe care a creat-o.

Pe langa discutii si sfaturi despre antreprenoriat, mentoree-ul impreuna cu mentorul vor trebui sa dezvolte un plan de afaceri ce va intra in competitia nationala Best Business Plan, organizata tot de JCI. Cel mai bun plan de afaceri are sansa de a accede in finala mondiala a competitiei Best Business Plan, ce va avea loc in luna noiembrie a acestui an in Tunisia, in cadrul Congresului Mondial al JCI.

Vă pot spune din experiența cuiva care a avut șansa să învețe de la 2 mentori remarcabili (Kenny Blatt si Adrian Draghici) că nimic nu se compară cu timpul petrecut în compania unui om cu experiență de business care te provoacă să găsești soluții problemelor de afaceri. Oricâte cursuri am face și oricâte cârti din domeniu am citi, lucrul alături de oameni cu experiență și bine pregătiți este indispensabil pentru a obține rezultate deosebite. Nici partea cu business planul nu e de neglijat, gândiți-vă doar că idei bune poate avea oricine, succes vor avea doar cei care le pun în practică în mod corespunzător, iar business planul este indispensabil. Grăbiți-vă să vă înscrieți gratuit aici, mai aveți timp până pe 3 mai. Ne vedem la petrecerea de lansare din 12 mai

Rămâne valabil anunțul de recrutare pe poziția de Sales de pe site-ul Voxline si Microjobs, mulțumiri lui Doru pentru CV-urile trimise, sper să se lege ceva.

PS: mă bucură dorința de a afla mai multe remarcată la studenții prezenți astăzi la PRoud 2009 și miercuri la Akademics 2.1

Update Postul de internship a fost ocupat incepand de azi, 29 Aprilie.