De ce trebuie estimat necesarul de resurse financiare ?
Posted on May 5, 2009, by Dan Virtopeanu, under Business.
În ultimii ani, am luat contact cu tot mai mulți întreprinzători care își lansau propria afacere în România. În majoritatea cazurilor, aceștia se bazează pe ideea sau conceptul pe care vor sa-l valorifice fără un plan de afaceri formal în spate.
Nota: acest articol a apărut în Business Standard – Antreprenor din 4 mai 2009
Unii au calcule orientative cu veniturile pe care speră să le obțină și cheltuielile de operare aferente pe care le pot grupa într-un buget de venituri și cheltuieli, iar restul au o idee generală despre cum vor câștiga bani fără a încerca estimări concrete, sub scuza că este un produs/serviciu nou, iar piața este foarte greu de estimat. Nu am întâlnit încă pe cineva care, pornind de la bugetul de venituri și cheltuieli și adăugând planul de investiții, să aibă și un tablou al fluxurilor de trezorerie (termenul contabil consacrat) sau o estimare de cash flow forecast (termenul de afaceri anglo saxon).
Aşa cum orice idee de afacere ar trebui susținută măcar cu un buget de venituri și cheltuieli din care să rezulte într-un orizont de timp că se ajunge în punctul în care veniturile vor fi mai mari decât cheltuielile (pentru a justifica consumul de resurse și recuperarea investiției inițiale), ea are nevoie de o estimare a fluxurilor de numerar, datorită termenelor scadente diferite de încasare a banilor de la clienți, de plată a furnizorilor. Un exemplu clasic de necesitate privind estimarea cash flow-ului îl avem în micile magazine, care întâi se aprovizionează cu marfa pe care, de multe ori, o plătesc imediat la livrare (există și termene de plată la una-doua săptămâni pentru anumite produse) și apoi urmează să încaseze banii de la clienții care cumpără produsele din magazin în perioada ulterioară.
Pe lângă decalajul temporar între momentul plății pentru cheltuielile de operare și momentul încasării banilor de la clienți, care poate duce la o lipsă temporară de lichidități și, în consecință, la o lipsă în aprovizionarea cu anumite sortimente, apar situații în care este necesară achiziționarea anumitor bunuri de folosință mai îndelungată (de exemplu, o mașină pentru aprovizionare) și al căror cost este recuperat parțial în bugetul de venituri și cheltuieli prin cota de amortizare stabilită și nu poate fi transferat integral în adaosul comercial al mărfurilor vândute. Practic, majoritatea investițiilor făcute în echipamente/tehnologie impun existenta unor rezerve de bani pentru finalizarea lor, întrucât sumele încasate în primele luni din veniturile realizate ca urmare a investițiilor sunt insuficiente pentru a acoperi valoarea achizițiilor.
Ultimul argument pe care îl aduc în favoarea necesității estimării cash flow-ului este că o afacere nouă se va confrunta frecvent cu abateri între vânzările/cheltuielile estimate și cele care apar în realitate. Dacă la afacerile cu vechime există o bază de clienți si furnizori care generează venituri și cheltuieli relativ predictibile, lansarea unui nou produs/serviciu se va confrunta cu realitatea unor costuri mai mari decât cele estimate inițial, pentru a păstra calitatea produsului/serviciului sau pentru a atinge pragurile de vânzări dorite, iar estimarea volumului vânzărilor este în general prea optimista, datorata încrederii antreprenorului în succesul ideii sale. Prin urmare, având o estimare de cash flow, putem introduce imediat diferențele apărute cu efect în modificarea necesarului de lichidități pe perioada următoare. Citiți în numărul următor mai multe despre cum se face estimarea cash flow-ului.
